Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul O. poartă o denumire de origine slavă, de la « dvor », curte. Pe locul capitalei sale s-au descoperit urme de castru roman.

Întâiul document regesc care poartă menţiunea Odorheiului - 1301 – aminteşte şi o aşezare românească, o « vilia olacharis »al cărei cneaz era un anume Ursul.

În cursul veacurilor din urmă, bogata populaţie românească – atestată în această regiune – a fost asimilată de Săcui. În ciuda deznaţionalizării sale, numele româneşti abundă încă.

De la instalarea lor în aceste locuri, Săcuii  s-au organizat într-un scaun, după modelul tradiţional românesc.

În 1562 scaunul Odorheiului devine chiar cel mai de seamă dintre scaunele săcuieşti – păstrător al arhivelor şi al sigiliului « naţiunii ».

În 1538 Petru Rareş îşi întinde supremaţia şi asupra Odorheiului.

Monumente istorice. Ruinele castrului roman în curtea liceului Şt.O Iosif din Odorhei.

Biserica greco-catolică din comuna Bodogaia, construită din lemn, strămutată aici din Cristur în anul 1867.

Biserica romano-catolică din Cristur, astăzi I.G. Duca.

Cetatea Jimbor din sec XIV în comuna cu acelaşi nume.

Ruinele cetăţii Odorheiului, construit de Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei.

Biserica şi colegiul reformat din Odorhei construite în 1692 sub domnia lui Sigismund Bathory. Colegiul posedă o frumoasă bibliotecă.

Mânăstirea franciscană din Odorhei, renovată în sec XVIII cu o mare biserică centrală.

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul O.  numără 130.646 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

b) Pe grupe de vârsta:
 

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul O. conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului O. a fost de 138.213 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 130.646 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 7.567 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 5,8 %.

Cei 138.000 de locuitori ai judeţului sunt în majoritatea lor ţărani secui. Aceşti coloni în permanent contact cu  locuitorii români băştinaşi şi-au împrumutat reciproc portul, obiceiurile şi credinţele, şi fiindcă Secuii erau favorizaţi de stăpânire, au izbutit să naţionalizeze aproape total  pe Români şi în 130 de sate din cele 140 câte are Odorheiul, populaţia este azi secuiască.  Urme româneşti evidente se găsesc încă în 38 de sate, aşa cum se poate vedea pe hartă.

În oraşe, Odorheiul (Locul Curţii) şi I. G. Duca (fost pe vremuri Cristur), populaţia este amestecată. Trăiesc laolaltă Românii în număr mereu crescând alături de Secui  numeroşi, de Saşii risipiţi în satele limitrofe judeţelor Târnava-Mică şi Mare, care sunt deasemenea deznaţionalizaţi, precum şi alte seminţii al căror număr este foarte redus : Evrei, Armeni, etc.

Tipul curat turanic  nu se mai află printre Secui. Indicele lor biologic se apropie mai mult de al Românilor decât de cel al Maghiarilor, care-i revendică.

De altfel, prefacerile de după război şi lupta susţinută pe care o dau instituţiile de cultură din Odorhei pentru readucerea la matcă a Românilor înstrăinaţi, sunt o dovadă că elementul dominant în această regiune, oricât de puţin des ar fi fost pe vremuri, a fost tot cel românesc.

În afară de înfăţişarea aceasta etnică, configuraţia judeţului Odorhei mai prezintă un caracter aparte pe care nu-l au multe alte judeţe, şi anume prezenţa în mai multe sate aşa-zişilor nobili, nemeşi, iar numărul lor – posesori de diplome de nobleţe pe pergament -  e mare. În genere, Secuiul se simte şi prin originea lui nobil ; o fost doar cândva soldat – purtător de armă. Arhiva Prefecturii din Odorhei este plină de diplome de nemeşi secui.

Densitatea populaţiei este mai mare în partea de SV a judeţului, şi anume pe văile apelor şi în locurile accesibile agriculturii.

Ţăranii români şi secui, sunt în majoritate agricultori. Plugari  mai înstăriţi în satele mari, ei cultivă îndeosebi cerealele, cu deosebire ovăzul, pe care-l folosesc pentru cai; porumbul, din care fac mămăliga; secara, grâul din care fac o dată pe săptămână pâine; cartofii, în felurite speţe, pe care-i vând, ca şi ceapa roşie şi iute, specifică regiunii.

În regiunea de munte, în vreo 15 sate, ocupaţia de căpetenie este lemnăritul. Având multe şi bogate păduri, ţăranii exploatează în aşa numitele composesorate, lemnul de brad pentru fasonat şi lemnul de fag pentru foc. Mai în fiecare comună de munte sunt joagăre puse în funcţiune cu cărbunele alb.

În aceste regiuni s-au dezvoltat şi crestăturile în lemn, pe frumoase şi impunătoare porţi, cu lalele învoalate şi cu mărgăritar alb.

O altă parte a populaţiei se ocupă cu exploatarea sării. În Praid există o veche mină de sare.  Se spune că Romanii au tăiat, cei dintâi aici, blocul argintiu.

La Corund, un deal calcaros, a fost transformat de vreme şi de natură într-un bogat zăcământ de aragonit. Singurul din Europa.  Se mai află astfel de piatră doar în Brazilia.

Este exploatat raţional cu muncitori locali.

Creşterea vitelor, posibilă prin îmbelşugate păduri, este încă o ocupaţie a populaţiei judeţului Odorhei.

Laptele şi derivatele lui sunt aduse de aici chiar pe piaţa Bucureştilor.

Olăritul este de asemenea în floare pe valea Corundului.

Portul în judeţ este cel românesc, modificat.  Secuiul poartă cămaşa în iţari, iar ţăranul român peste.  Câteva înflorituri cu găetan negru, imitând brandemburgurile, dau aspect gorjan acestui port secuiesc. Ţesătura necesară o fac în casă, dimia deasemeni. Bărbaţii, ca şi femeile, poartă cizme, cu încreţituri.

Femeile poartă costume frumos şi bogat înflorite.

Portul „nemţesc” pătrunde însă treptat, iar la oraş mai ales, este generalizat.

Iarna poartă căciulă, iar vara pălărie, luată de la „şatră”.

Obiceiurile la nunţi, botez, moarte, sunt aproape ca la Români.    Deosebirea religioasă a adăugat însă elemente felurite cu caracter religios.

De Crăciun însă găsim aproape aceleaşi obiceiuri. Chiar textul cântecelor e cel românesc, scâlciat şi adăogit cu cuvinte secuieşti.

De Paşti, şi Secuii roşesc ouă şi le încondeiază.

De sărbători şi la horă se consumă băutură în cantitate destul de mare.

Tinerii şi bătrânii joacă ceardaşul, dans naţional secuiesc, iar Românii joacă dansurile specific româneşti: ardeleanca, mureşanca, alunelul, etc.

Lăptăriile de la Mereşti şi Tălişoara sunt o dovadă a raţionalei creşteri  a vitelor. Caşcavalul de Tălişoara este renumit, ca şi fabrica, una din cele mai de seamă din ţară.

Până la război, elementul secuiesc era preponderent. Românii au fost total neglijaţi.

După război, problema reromanizării  şi recâştigării elementelor deznaţionalizate, ridicată la rangul de problemă de Stat de către fostul ministru al Şcoalelor, dr. C. Angelescu, a făcut ca elementul românesc să se redreseze.

Aici însă, ca pretutindeni, se observă un exod către oraşul care nu dă întotdeauna ţăranului fericirea pe care o caută, departe de pământul pe care-l cunoaşte şi din care poate trăi.

Judeţul O. , regiune de munte cu păduri întinse, bogat în minereuri de fier, piatră de calcar, aragonit şi sare, are un pronunţat caracter industrial.
 

Agricultura şi creşterea vitelor ocupă totuşi, majoritatea locuitorilor.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 297.700 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 78.547 ha, adică 26,38 % din suprafaţa judeţului şi 0,27  % din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 135 ha, adică 0,17 %, iar mica proprietate 78.412 ha, adică 99,83 %.

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 46.703 ha, astfel repartizate:

Grâul ocupă 18.139 ha cu o producţie de 193.377 chint. ( prod. medie la ha 10,7 chint.).

Porumbul ocupă 14.692 ha cu o producţie de 210.515 chintale (prod. medie 14,3 chint la ha).

Ovăzul ocupă 11.083 ha cu o producţie de 92.461 chint., (adică o producţie medie la ha de 8,3 chint.).

Orzul ocupă 1.934 ha, cu o producţie de 20.264 chintale (prod. media la ha 10,5 chint.).

Secara  ocupă 855 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 4.361 ha. Din această suprafaţă trifoiul  ocupă 2.149 ha, cu o producţie de 92.014 chint. fân şi 500 chint. sămânţă. Lucerna  ocupă 854 ha, cu o producţie de 43.384 chint. fân (media la ha 50,8 chint) şi 120 chint sămânţă.  Rădăcinile de nutreţ ocupă 589 ha cu o producţie de 48.187 chintale.

Plantele alimentare ocupă 3.116 ha.  Din această suprafaţă cartofii ocupă 2.251 ha, cu o producţie de 157.719 chintale (mdia la ha 70,0 chint).

Cartofii  printre porumb  dau o producţie de 39.742 chintale.

Plantele industriale ocupă 761 ha. Din această suprafaţă  cânepa  ocupă 451 ha, cu o producţie de 2.583 chint. fuior şi 1.016 chint. sămânţă. Inul ocupă 245 ha.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (297.700 ha) ogoarele sterpe ocupă 23.606 ha.

Fâneţele naturale ocupă 54.288 ha cu o producţie de 868.608 chint (media la ha 16,0 chint).

Păşunile ocupă 44.121 ha.

Pădurile ocupă  101.153 ha.

Livezile  de pruni ocupă 648 ha.

Pomii fructiferi ocupă 1.579 ha.

Viţa de vie ocupă 101 ha.

Creşterea animalelor. În judeţul O. se aflau în 1935 :

15.275 cai, 40.470 boi, 4.191 bivoli, 61.603 oi, 3.876 capre, 12.287 porci, 2.874 stupi sistematici şi 1.304 stupi primitivi.
 

Industrie. 65 mori, 34 întreprinderi pentru prelucrarea laptelui, 4 fabrici de spirt, 1 rafinărie de spirt, 2 fabrici de oţet, 1 de lichioruri şi de rom, 1 de culori de pământ, 2 ţesătorii, 1 fabrică pentru prelucrarea cânepii şi a inului, 1 uzină de fier, 1 de pielărie, 16 de cherestea, 16 de cărămidă şi ţiglă, 1 de articole de aragonit, 1 de mături, 3 de vase de lut, 2 exploatări de ape minerale, 1 mină de fier, 1 carieră de piatră de calcar.

Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara cu vapori « Elisabeta » Lazăr Sternberg et Co, Oşorhei, Abatorul pentru export « Frigorifere de Vest », Episcopia-Bihorului, Fabrica de cherestea în Şteiu, Fabrica de cherestea « Sohodol » Beiuş, Fabrica de cherestea « Dobrinul », Cristov, Fabrica de cherestea a Soc. « Industrie de pădure » Tileag, Fabrica de cărămidă refractară, ţiglă şi var « Hephaistos » Aleşd, Rafinăria Soc. « Creditul minier » din Tileag, Fabrica de mucava din Săcuieni, Fabrica de sticlă din Pădurea Neagră, Cuzap, Soc. « Derna-Tătăruş » din Derna. Menţionăm deasemenea minele de aluminiu din Dobreşti şi Roşa ale Societăţii « Bauxita ».
 

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionaeză 4 bănci societăţi anonime.

Cooperative de credit (bănci populare) 2, cu 342 membri şi cu un capital social vărsat de 308.948 lei.
 

Drumuri. Judeţul O. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 787 km 135 m, repartizată astfel :

Drumuri naţionale 72 km 263 m  din care 69 km 200 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 3 km 063 m (pavaţi) fiind întreţinuţi de comunele urbane.

Drumuri judeţene 374 km 626 m, din care 372 km  626 m (pietruiţi în întregime), sunt întreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 2 km de comuna Odorhei.

Drumuri comunale 340 km 246 m.

Lungimea podurilor  este de 6.228,75 metri.

Prin judeţ trece 1 drum naţional, legând următoarele localităţi : Miercurea-Ciuc – Odorhei – Sighişoara.

Cale ferată. Judeţul O. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 77 km, din care 71 km linii secundare simple şi 6 km linii înguste simple.

Staţii importante : Odorhei, Praid.

Poştă, telegraf, telefon. 1 oficiu P.T.T. de stat la Odorhei, 19 oficii autorizate şi 3 agenţii autorizate la Avrămeşti, Dârjiu şi Jimbor.
 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Corund, staţiune balneo-climatică aşezată între dealuri împădurite la 540 m înălţime. Climat plăcut, temperatura constantă, aer curat.

Izvoare de ape alcaline carbogazoase feruginoase.

Instalaţii balneare modeste pentru băi calde şi reci. Vile, locuinţe la sat. Excursii în munţi.

Gară la Praid (9 km) pe linia Blaj- Praid şi Tg.-Mureş - Praid.

Seiche, staţiune climatică modestă, la 568 m altitudine în mijlocul pădurii de brazi. Ape sulfatate calcice.  Indicaţiuni : scrofuloză, inflamaţii cronice, boli de femei, boli de piele, anemie.

Vlăhiţa (Homorod), mică staţiune balneo-climatică aşezată în pădure de brazi, cu un climat subalpin. Ape feruginoase şi bicarbonate.

Biborţeni, staţiune balneară de interes local, aşezată în munţi, la 490 m altitudine, cu climat subalpin. Ape carbogazoase  feruginoase, lithinate. Apa de băut « Borvis Oltul ». Locuinţe în sat.

Doboşeni, mică saţiune balneară, aşezată între dealuri, la 500 m altitudine.  Ape clorurosodice.

Craiu. Staţiune balneo-climatică subalpină (751 m). Ape cloruro-sodice concentrate.

Odorhei, staţiune balneară la marginea oraşului Odorhei. Ape cloruro-sodice concentrate.

Racoşul-de-Sus are un izvor, bine captat, cu ape carbogazoase.

Alpinism : din Vlăhiţa, pe vârful Mădăraşul (1801 m), cel mai înalt vârf al munţilor Harghitei.

Odorhei este un judeţ cu mari posibilităţi turistice.

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 105.321 locuitori din care 85,0 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 87,6 % bărbaţi ştiutori de carte şi 82,3 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  O. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 27.861 locuitori (1.139 mediul urban şi 26.722 mediul rural)

Şcoli secundare : 2 licee de băieţi, 1 şcoală normală confesională de băieţi, 1 şcoală normală confesională de fete, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu industrial.

Şcoli primare. 190 din care 184 rurale şi 6 urbane, cu un număr total de 20.605 elevi şi 398  învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 35 dintre care 32 rurale şi 3 urbane, (34 de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 2.407 copii şi cu 42 conducătoare.

Instituţii culturale. În judeţul O. se relevă activitatea despărţământului central al Asociaţiei « Astra » cu sediul în oraşul Odorhei  şi cu organizaţii locale în Cristur şi Ocland.

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are   1 cămin cultural.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 98 cămine culturale, 25 societăţi muzicale şi 11 biblioteci, adică în total 134 organizaţii culturale, dintre care 15 au personalitate juridică.

În oraşul Odorhei : 3 biblioteci, 1 muzeu, 1 societate literară, 3 asociaţii culturale, societăţi muzicale.

În judeţ se mai află 26 reuniuni ale femeilor, 2 cinematografe (Odorhei şi I G Duca), 3 societăţi sportive şi 4 societăţi de vânătoare.

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 3,5 % sunt ortodocşi şi 1,1 % sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 18 biserici ortodoxe, 12 biserici greco-catolice,  42 biserici romano-catolice, 1 evanghelico-luterană, 70 reformate, 30 unitariene, 12 case de rugăciune baptiste, 1 adventistă, 3 case de rugăciune evreieşti.
 

Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox la Sângeorgiu-de-Pădure, Protopopiat greco-catolic la Odorhei, Protopopiate romano-catolice la Odorhei şi I. G. Duca, Protopopiat reformat la Odorhei,  protopopiate unitariene la Crăciunel şi Firtănuş.

Judeţul se află în  Eparhia ortodoxă a Arhiepiscopiei Albei-Iulii şi Sibiului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului), şi în Eparhia greco-catolică a Episcopiei de Alba-Iulia şi Făgăraş.

•  I. Plasa I. G. Duca 33 sate.

•  II. Plasa Ocland 30 sate.

•  III. Plasa Odorhei 49 sate.

•  IIV. Plasa Praid 8 sate.

•  V. Plasa Sângeorgiul-de-Pădure 20 sate.

Organizare judecătorească : Un tribunal la Odorhei cu o secţiune, 8 magistraţi şi 1 prim-procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Târgu-Mureş.

3 judecătorii la Odorhei, Ocland, Sângeorgiu-de-Pădure cu un toal de 7 magistraţi.

Organizare sanitară. 1 spital de stat la Odorhei, 1 sanatoriu particular şi 4 dispensare de stat la Odorhei, Ocland, Mereşti şi Sângeorgiul-de-Pădure.

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare al oraşului Odorhei.

Asistenţă şi prevedere socială.  Casa Centrală de Asigurări Sociale are organizaţii medicale la Odorhei, Praid, I.G. Duca, Vlăhiţa şi Tălişoara, cu un total de 7 medici.

În Odorhei mai activează : Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V.,  Casa comunală a săracilor, Casa săracilor a comunităţii romano-catolice, Casa săracilor a comunităţii reformate, Soc. filantropică a săracilor, Reuniunea femeilor ortodoxe,  Reuniunea femeilor greco-catolice, Reuniunea femeilor romano-catolice, Reuniunea femeilor reformate.

Odorhei, capitala judeţului
Stema. Pe scut albastru, un braţ drept armat, de argint, ţinând o spadă, tot de argint, cu
mânerul şi garda de aur, aşezată transversal în bară şi străpungând o inimă roşie. Scutul încărcat cu patru stele de aur, cu şase roze, aşezate sus, jos şi la flancurile scutului.
Scutul timbrat cu o coroană murală, cu 5 turnuri. Vechea stemă heraldizată.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Pe locul oraşului de azi a înflorit o aşezare romană - probabil Praetoria Augusta. Odorheiul este un important centru secuiesc, încă din
veacul XIII. Numele său derivă dela slavonescul dvor, (cf. vornic) care înseamnă curte.
În 1301 un document unguresc menţionează «  satul românesc (Villa Olachalis), din mijlocul secuilor noştri, dela Odorhei ».
În sec. XVI Petru Rareş a exercitat supremaţia sa şi asupra Odorheiului.
Monumente istorice. Ruinele Castrului roman din curtea liceului Şt.O. Iosif.
Ruinele cetăţii Odorheiului, construită de Ioan Zapolya, voevodul Transilvaniei.
Biserica şi colegiul reformate, construite în 1692 sub domnia lui Sigismund Bathory. Colegiul posedă o frumoasă bibliotecă.
Mânăstirea  franciscană, din anul 1692, renovată în sec. XVIII, cu o mare biserică centrală.
Populaţie
Oraşul O. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 8.592 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 8.440 locuitori, indicând o scădere naturală de 152 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o descreştere de 1,8%.
Economie
Industrie şi comerţ. 2 fabrici de spirt, 1 rafinărie de spirt, 1 fabrică de liqueur şi rom, 1 de mezeluri, 1 de bere, 1 de culori de pământ, 1 de pielărie, 2 de cherestea, 3 de cără-
midă şi ţiglă şi 1 de mături.
Din  întreprinderile de mai sus, Rafinăria şi intrepozitul liber al fabricanţilor de spirt din Odorhei are un capital social de 1milion lei şi un capital investit de 5 milioane
lei.
Comerţ cu produse forestiere şi animale vii.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie). Banca Unită, Casa de păstrare a judeţului Odorhei, 1 bancă populară, Banca “ Soc. de ajutorare a funcţionarilor din
Odorheiu ».
Finanţe publice. Bugetul oraşului O. pe exerciţiul 1936-1937  prevede 4.916.296 lei venituri şi 4.916.796 lei cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi « Şt. O. Iosif »,  Gimnaziul de fete « A. Şaguna »,  Gimnaziu industrial de băieţi. Liceu romano-catolic confesional de băieţi, Şcoală normală confesională de băieţi, Şcoală normală reformată confesională de fete, 6 şcoli primare, 3 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale. Muzeul comunal, Asociaţia “ Astra” (cu bibliotecă), Soc. literară civilă (cu bibliotecă), Biblioteca comercianţilor, Asociaţia pentru educaţia poporului,
Asociaţia tinerimii din Sâmbăteşti-Odorhei, Reuniunea populară romano-catolică, 3 societăţi musicale, 1cinematograf, Cluburile sportive “Astra »,  “Harghita”,  “C.S.M»
cu secţii de footbal, tenis, sky şi turism, 1 soc. a vânătorilor.
Ziare şi reviste. “Gazeta Odorheiului », “Harghita », “Secuimea”, “Glas Românesc în regiunea secuizată », “Şcoala practică”, “ A megértés”,  “Unitarius Szószék ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 biserică ortodoxă, 1 greco-catolică, 3 biserici romano-catolice, 1 biserică reformată, 1 biserică unitariană, 1casă de rugăciune luterană, 1 baptistă, 1 adventistă şi 1 mozaică.
Instituţii bisericeşti. Protopopiat greco-catolic, Protopopiat romano-catolic,
Protopopiat reformat
Administraţie
Oraşul O. capitala judeţului Odorhei, este situat la 102 km de Braşov şi la 274 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Sighişoara-Odorhei.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Administraţie financiară, 2 percepţii, Ocol silvic, Cerc de recrutare, Legiune de jandarmi, Cameră de agricultură, Cameră de muncă, Oficiu de asigurări sociale, Revizorat şcolar, Pretură, Poliţie, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar
judeţean. Serviciu veterinar comunal, Serviciu de poduri şi şosele, Birou de măsuri şi greutăţi, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Depozit C.A.M..
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Soc. funcţionarilor publici, Asociaţia pensionarilor, Asociaţia funcţionarilor judecătoreşti, Soc. compozitorilor români, Asociaţia pompierilor voluntari, Soc. comercianţilor, Filiala muncitorilor din industria pielei, Soc. de industrializare a pantofarilor, Soc. de industrializare a croitorilor, Asociaţia proprietarilor agricultori, Cercul agricultorilor din Sâmbăteşti-Odorhei, Asociaţia proprietarilor din Sâmbăteşti-Odorhei, Soc. de industrializare a cojocarilor, Soc. de industrializare a olarilor, Soc. de industrializare a cismarilor, tăbăcarilor, rotarilor, ferarilor, vopsitorilor de trăsuri, tapiţerilor.
Edilitate. Uzină electrică. Pavagii.
Sănătate publică. 1 spital de stat, 1 sanatoriu particular, 1 dispensar de stat.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. «Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Casa comunală a săracilor, Casa săracilor a comunităţii romano-catolice, Casa săracilor a comunităţii reformate, Soc. filantropică a săracilor, Reuniunea femeilor ortodoxe, Reuniunea femeilor greco-catolice, Reuniunea femeilor romano-catolice, Reuniunea femeilor reformate.
 

Praid, centru de exploatare a sării, aşezat în bazinul Târnavei-Mici. 2.793 locuitori.