Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Olt şi-a luat numele de la râul care-l mărgineşte spre Apus.

Pe teritoriul acestui ţinut trecea în vechime drumul negustorilor spre Oltenia ; la Slatina era vamă pentru aceşti negustori încă de pe vremea lui Vlaicu (1368).

Monumente istorice.  Schitul Strihareţ din oraşul Slatina, a cărui biserică e ctitorie a Mitropolitului Varlaam, în anul 1672.

Schitul Clocociov din Slatina, a cărui biserică a fost înălţată sub domnia lui Matei Basarab, în anul 1641.

Biserica Sfânta Treime din Slatina, ridicată la 1645 şi renovată în 1789.

Starea populaţiei. După rezultatele provizorii ale recensământului  din 1930, judeţul O. numără 174.219 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative	Numarul locuitorilor
	Total	Barbati	Femei
Total judet	184.219	87.901	96.318
Orasul Slatina	11.010	5.822	5.188
Total rural	173.209	82.079	91.130
1. Plasa Drăgăneşti	59.040	28.426	30.614
2. Plasa Dumitreşti	54.896	26.016	28.880
3. Plasa Spineni	59.273	27.637	31.636

b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta	Locuitori	Grupe de vârsta	Locuitori
Toate vârstele	184.219	30 - 49 de ani	41.067
0 - 9 ani	50.111	50 - 69 de ani	17.262
10 - 29 ani	72.346	70 de ani si peste	2.557
		Vârsta nedeclarata	876

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul Olt în conformitate cu cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt următoarele:
 

Anual	Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an	Cifre absolute			Proportii la 1.000 locuitori
		Nascuti vii	Morti	Excedent natural	Nascuti vii	Morti	Excedent natural
1930- 1935 (medie anuala)	-	6.96	3.892	3.094	36,3	20,2	16,1
1931	185.111	6.928	3.745	3.183	37,3	20,3	17,1
1932	189.578	7.765	3.731	4.034	41,0	19,7	21,3
1933	192.664	6.404	3.866	2.538	33,2	20,1	13,1
1934	195.850	7.145	3.815	3.330	36,5	19,5	17,0
1935	198.475	6.690	4.303	2.387	33,7	21,7	12,0
1936	201.570	7.352	4.092	3.260	36,5	20,3	16,2

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Olt a fost de 204.631 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 184.219 locuitori,  cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 20.412 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 11,1%.

Prin aşezarea lui judeţul Olt este unic în Muntenia: nu are nici beneficiul munţilor şi nu se întinde nici până la Dunăre. Deşi ca unitate administrativă este foarte vechi, nu a reuşit nici până azi să prezinte o coerenţă organică. În apropierea drumului ce leagă Transilvania de calea Dunării, Slatina suferă de aşezarea sa dincoace de Olt. Folosul situaţiei sale pe o importantă arteră de cale ferată  îi este anulat de nodul de cale ferată care se află la Piatra-Olt.

Oraşele vecine: Drăgăşani, Piteşti, Craiova, Caracal, Roşiorii-de-Vede, Turnu-Măgurele exercită o influenţă în toate domeniile de viaţă ale judeţului. Slatina nu a putut  deveni un centru capabil să le neutralizeze atracţiile şi influenţele. Aceste oraşe îi răpesc mare parte din posibilitatea pe care ar avea-o de a deveni un centru economic. Locuitorii din sud îşi fac o parte din  cumpărături şi vânzări la Turnu-Măgurele sau Caracal, iar cei din Nord se duc la Piteşti sau Drăgăşani. În Slatina, deci, comerţul e slab. De asemenea, nu e de menţionat nicio industrie de mari proporţii.  Şi nici în viitor nu se poate întemeia, din lipsa materialului prim. Singurele izvoare de propăşire pentru acest oraş ar fi agricultura şi Oltul. S-ar putea înfiripa la Slatina un centru de industrializare a produselor agricole. Astăzi sunt aici două mori mari.  În Nodrul judeţului industrializarea ar putea să vizeze şi pomicultura, care ar putea lua o mai mare extindere. Dacă pe Olt ar exista navigaţie, judeţul ar avea, ieftin, tocmai drumul care îi lipseşte azi: Nord-Sud. Azi, pe Olt, nu circulă decât plutele care coboară din munţi lemn pentru a fi prelucrat la Turnu-Măgurele sau la Slatina.

Aceeaşi slabă coeziune o găsim şi în domeniul vieţii spirituale. Slatina nu are posibilitatea să-şi ţină  la ea nici măcar o parte dintre oamenii care se disting  într-un fel sau altul. Ei sunt luaţi de alte centre. Aflăm şi aici tot două zone de influenţă. Sudul aparţine regiunii din şesul Dunării. Portul, datinele, graiul, mentalitatea sunt specifice. În Nord, dimpotrivă, costumul este la fel cu cel din zona subcarpatică a Munteniei. Tot aşa e şi limba.  Aici oamenii sunt ceva mai întreprinzători, mai buni gospodari, mai deschişi inovaţiilor vieţii moderne, cu un mai viu spirit de independenţă.  Cauza trebuie căutată în două direcţii: a) în supravieţuirea spiritului moşnenesc, în Nord moşiile boiereşti foarte puţine; b) în diversitatea posibilităţilor de manifestare economică, aici, regiune de dealuri, oamenii având la îndemână nu numai gricultura ci şi pădurile, azi pe sfârşite, pomii, viile, vitele.

Judeţul Olt este prin excelenţă un judeţ agricol.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 286.300 ha. Suprafaţa arabilă este de 183.699 ha, adică 64,16% din suprafaţa judeţului şi 0,62% din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 30.585, adică 16,65% , iar mica proprietate 153.114 ha, adică 83,35%.

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 172.954 ha astfel repartizate :

Grâul ocupă 80.946 ha, cu o producţie de 570.304 chint. (prod. medie la ha 7,0 chint).

Porumbul ocupă 77.108 ha, cu o producţie de 811.970 chint. (prod. medie la ha 10,5 chint.).

Ovăzul ocupă 12.985 ha, cu o producţie de 85.968 chint. (prod. medie la ha 6,6 chint.).

Orzul ocupă 1.581 ha, secara ocupă 165 ha, meiul ocupă 88 ha şi măturile ocupă 81 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 2.435 ha.  Lucerna ocupă 1.470 ha, cu o producţie de 29.578 chint. fân şi 25 chint sămânţă. Alte fâneţe cultivate ocupă  870 ha, cu o producţie de 17.084 chint. 

Plantele alimentare ocupă 1.702 ha. Din această suprafaţă mazărea ocupă 343 ha, cu o producţie de 4.096 chintale (media la ha 11,9 chint),  varza ocupă 230 ha, cu o producţie de 29.473  chint. (media la ha 128,1 chint.).  Ceapa ocupă 231 ha, cu o producţie de 10.239 chint. (media la ha 43,3 chint.).

 Fasolea printre porumb dă o producţie de  26.724 chint.

Plantele industriale ocupă 2.912 ha. Floarea soarelui  ocupă 1.184 ha, cu o producţie de 9.731 chint. Rapiţa ocupă 1.113 ha, cu o producţie de 5.425 chintale.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (286.300 ha) , ogoarele sterpe ocupă 3.696 ha.

Fâneţele naturale ocupă 1.886 ha, cu o producţie de 28.856 chint. (prod. medie la ha 15,3 chint.).

Păşunile ocupă 15.300 ha.

Pădurile ocupă  21.442 ha.

Livezile de pruni ocupă 2.532 ha cu o producţie de 72.162 chint. (prod. medie la ha 28,5 chint.)

Alţi pomi fructiferi ocupă 202 ha.

Viţa de vie ocupă 52.595 ha cu o producţie de 57.672 hl.

Creşterea animalelor. În judeţul O. se găseau în anul 1935 :

Cai 6.696 , boi 45.485, bivoli 128, oi 160.485, capre 7.839,  porci 34.936 ,  stupi sistematici 1.105, stupi primitivi 5.788.
 

Industrie. 2 mori sistematice, 1 fabrică de cherestea, 2 tăbăcării, 1 fabrică de cărămizi şi ţigle, 3 fabrici de ulei.
 

Comerţ. Judeţul Olt fiind un judeţ eminamente agricol, singura ramură de comerţ dezvoltată este comerţul cu cereale.

Centre comerciale: Slatina, Corbu şi Potcoava.
 

Credit şi cooperaţie: În cuprinsul judeţului funcţionează 8 bănci (societăţi anonime).
 

Cooperative de credit (bănci populare) 140, cu 19.220 membri şi cu un capital vărsat de 40.255.897 lei.
 

Cooperative de producţie diversă 13, cu 1.600 membri şi cu un capital social vărsat de 2.562.141 lei.

Cooperative forestiere 1.

Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 3,  cu 320 membri.

Cooperative de consum 19, cu 2.434 membri.
 

Drumuri. Judeţul O. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.567 km, 951 m împărţită astfel :

Drumuri naţionale 116 km, 300 m, din care Direcţia Generală a Drumurilor,  întreţine  o reţea pietruită şi pavată de 114 km 708 m,  iar oraşul Slatina întreţine 1 km 592 m pavaţi.

Drumuri judeţene 443 km 601 m (întreţinute în întregime de administraţia judeţului) din care 440 km 321 m sunt pietruite.

Drumuri comunale 1.108  km 650 m.

Lungimea podurilor este de 4.280,90 metri repartizată astfel : poduri naţionale 1.386,00 m, judeţene 1.274,30 m şi comunale 1.620,60 m.

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

1. Piteşti – Slatina  - Craiova

2. Alexandria – Roşiorii-de-Vede – Caracal

3. Piteşti- Dărăgăşani

Cale ferată. Judeţul este străbătut de o reţea totală de linie ferată principală simplă de 44 km.

Itinerarii principale: Rapide: (Simplon)  Bucureşti – Timişoara – Jimbolia (Belgrad –Paris) 

Accelerate : Bucureşti –Timişoara, Bucureşti  – Sibiu.

Staţii importante : Slatina.

Poştă, telegraf, telefon. 4 oficii P.T.T. de stat la Slatina, Drăgăneşti, Potcoava şi Spineni şi 4 agenţii speciale la Bălteni, Buzeşti, Câmpul Mare şi Chilia.

Oficii telefonice la Slatina, Bălteni, Buzeşti, Drăgăneşti, Potcoava şi Spineni.

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 146.288 locuitori, din care 44,4% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 66,9% bărbaţi ştiutori de carte şi 24,1% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara	Mediul urban	Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte	100,0	100,0
•  Extrascolara	1,7	0,6
•  Primara	63,2	93,0
•  Secundara	15,9	4,0
•  Profesionala	13,2	2,0
•  Universitara	3,3	0,3
•  Alte scoli superioare	2,0	0,1

Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului  (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 47.776 locuitori (1.583 mediu urban şi 46.193 mediu rural).
 

Şcoli secundare. 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 şcoală normală de menaj, 1 şcoală profesională de fete, 1 şcoală inferioară de agricultură, 1 şcoală de ucenici.

Şcoli primare 190, din care 184 rurale şi 6 urbane (toate şcoli de stat), cu un număr total de 26.393 elevi (977 mediu urban şi 25.416 mediu rural) şi cu 451 învăţători şi alt personal didactic  (situaţia din 1934).

Grădini de copii 3, din care  1 rurală şi 2 urbane, toate de Stat, cu un număr total de 151 copii (100 mediu urban şi 51 mediu rural) şi cu 3 conducătoare (situaţia din 1934).

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 18 cămine culturale.

Centrala Caselor Naţionale are organizaţie culturală în Slatina şi Deleni.

Liga Culturală activează în localităţile : Albeşti, Mihăeştii-de-Sus, Negreni şi Tătuleşti.

Casa Şcoalelor şi a Poporului  întreţine în judeţ 46 cămine culturale, o societate muzicală şi 18 biblioteci,  adică un total de 65 organizaţii, dintre care 33 au personalitate juridică.

Alte instituţii culturale în Slatina : Biblioteca comunală, Soc culturală « Titu Maiorescu », Soc. culturală « Nicolae Bălcescu » (cu bibliotecă), Asoc. corală « Ciprian Porumbescu », 2 cinematografe, 1 asoc. sportivă şi 2 societăţi de vânătoare.

Confesiuni. Conform rezultatelor  provizorii ale recensământului din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 99,5%  sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În judeţ sunt 228 biserici şi 2 schituri ortodoxe,  1 casă de rugăciune romano-catolică şi 1 sinagogă.

Instituţii bisericeşti. Judeţul este împărţit în două protopopiate şi se află în eparhia Episcopiei Argeşului (Mitropolia Ungro-Vlahiei).

Organizare administrativă. Capitala judeţului Olt  este oraşul Slatina. Judeţul are 332 sate, împărţite astfel:

•  I. Plasa Drăgăneşti 52 sate.

•  II. Plasa Dumitreşti 75 sate.

•  III. Plasa Mijlocul 107 sate.

•  IIV. Plasa Spineni 98 sate.

Organizare judecătorească. Un tribunal la Slatina,  cu o secţiune şi 9 magistraţi, 1 prim-procuror şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Craiova.

4 judecătorii :la Slatina, Drăgăneşti, Negreni şi Urşi, cu un total de 8 magistraţi.

Organizare sanitară. Spitale de stat : în Slatina, Drăgăneşti, Drăgoeşti, Ion Kalinderu (sanatoriu pentru tuberculoşi), Spital militar la Slatina, Sanatoriul particular « Dr. I. Soreanu ».

Dispensare de stat şi comunale în  Slatina, Bârseştii-de-Sus, Bărăştii-de-Vede, Crâmpoaia, Spineni, Urşi, Dumitreşti, Radomireşti, Izvoru, Potcoava, I. C. Brătianu.

Serviciul  sanitar al judeţului şi  Serviciul sanitar al oraşului Slatina.

Asistenţă şi prevedere socială.

Casa  Asigurărilor Sociale  din Piteşti are un oficiu la Slatina.

În Slatina se mai află : Soc. « Cruca Roşie », Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Soc. « Principele Mircea », Oficiul I.O.V., Soc. Femeilor ortodoxe române, 2 aziluri de bătrăni.

Slatina, capitala judeţului

Stema. Scut tăiat; în câmpul superior, pe roşu, un turn crenelat de argint cu poarta închisă şi ferestre negre; în câmpul inferior, pe albastru, un pod de aur pe o apă de argint.
Vechea stemă completată.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
 
                        Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Prima menţiune documentară a oraşului S. datează din 1368, când apare ca punct vamal, în privilegiul comercial acordat de Vlaicu Vodă negustorilor din Braşov. Numele său este de origină slavă şi înseamnă “apă sărată”.
În acest loc se făcea, în cursul timpurilor, trecerea între Muntenia şi Oltenia, pe un pod de vase peste Olt. În 1846 s-a construit aici cel dintâi pod static al Principa-
tului.
Monumente istorice. Schitul Strihareţ a cărui biserică e o ctitorie a Mitropolitului Varlaam din anul 1672.
Schitul Clocociov, a cărui biserică a fost înălţată sub Matei Basarab în 1641.
Biserica Sf. Treime ridicată la 1645, renovată în 1789.
Populaţie
Oraşul S. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 11.010 locuitori.
Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937 este de 11.155 locuitori (fără comuna suburbană Proaspeţi, care la recensământul din 1930 s-a trecut la oraşul S. şi care la acea dată avea un total de 394 locuitori).
Economie
Industrie şi comerţ. 2 mori sistematice, 1 fabrică de cherestea, 2  tăbăcării, 1 fabrică de cărămidă şi ţiglă.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste : Moara « Alutu »  (soc. 5, inv. 16), fabrica de cherestea (inv. 7).
Centru de desfacere a produselor regiunii: cereale şi fructe. Comerţ se face şi cu lemnăria adusă dela munte pe Olt şi prelucrată aci.
Bâlciu  anual la 23 Aprilie.
Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie); Banca Uniunii Agricole, Comerciale şi Industriale; Casa de Credit a Agricultorilor; Banca de
Credit Popular; Banca Agrară; Banca Federală; Banca Negustorească : Banca populară “Înfrăţirea “;  Banca populară “Lunca Oltului”; Banca Comerţului din Olt, Casa de Credit şi Economii “Munca ».
Finanţe publice. Bugetul oraşului, pe exerciţiul 1935-1936, prevede 9.331.727 lei venituri şi cheltuieli.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi « Radu Greceanu »,  Liceu de fete, Liceul comercial de băieţi « Nicolae Titulescu », Gimnaziu industrial de băieţi, Şcoală normală de menaj,
Şcoală profesională de fete, Şcoala inferioară de agricultură  « Strihareţ », Şcoală de ucenici, 6  şcoli primare, 2 şcoli de copii mici.        '
Instituţii culturale. Casa Naţională « Oltul » (cu bibliotecă); Bibliotecă comunală, Societatea culturală « Titu Maiorescu » (cu bibliotecă), Societatea culturală « Nicolae
Bălcescu » (cu bibliotecă), Asociaţia corală « Ciprian Porumbescu »,  2 cinematografe, 1 asociaţie sportivă şi 2 societăţi de vânătoare.
Ziare şi reviste. « Gazeta Nouă », « Şcoala Noastră » (lunar), « Vremea Nouă », « Buletiul Oficial al Judeţului Olt ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. În oraş sunt 8 biserici ortodoxe, 1 casă de rugăciune catolică, 2 schituri ortodoxe.
Instituţii bisericeşti. Oraşul S. are reşedinţa celor două protopopiate ortodoxe din judeţ.
Administraţie
Oraşul S., capitala jud. Olt, este situat la 50 km de Craiova şi la 184 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti- Piteşti - Craiova- Timişoara.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Poliţie, Legiune de jandarmi, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar co-
munal, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu agricol, Cameră de agricultură, Ocol silvic, Cameră de comerţ şi industrie, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, 2
percepţii fiscale, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Secţie de pompieri.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia funcţionarilor publici, Corpul contabililor, Sfatul Negustoresc, Sindicatul morarilor, Asociaţia meseriaşilor.
Edilitate. Uzină electrică, apaduct, canalizare, pavagii, hală de carne, cu instalaţii moderne, 2 grădini publice, strand.
Sănătate publică. 2 spitale de stat, (dintre care 1 militar), Dispensar comunal.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Societatea  « Crucea Roşie », Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Societatea «  Principele Mircea », Oficiu  I.0.V., Societatea femeilor ortodoxe române, 1 azil comunal de bătrâni şi 1 azil particular. 

Drăgăneşti, sat de peste 4.00 locuitori, situat în sudul judeţului, în dreptul unui vad al Oltului.