Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul S. cuprinse în limitele sale o regiune străbătută de drumul legiunilor, care pe valea Oltului se îndreptau spre Apulum (Alba-Iulia actuală) în centrul Daciei Traiane.
 

În regiunea aceasta se afla probabil Pons Vetus – pe locul de azi al Turnului Roşu – ca şi localitatea Cedonia, menţionată pe Tabula Pentingeriană, între Pretorium şi Apulum.

Numele Sibiului – civitas Cibinensis - derivă de la numele râului Cibin, care curge prin apropiere.

Oraşul, fundaţie a colonilor saşi, s-a dezvoltat dintr-un sat menţionat  în sec XII, XIII sub numele de villa Hermanno – de unde şi Hermannstadt.

El a prosperat continuu graţie întinselor sale relaţii de comerţ cu Ţara Românească.

Situat în marginea voievodatului transilvan la drumul care ducea, pe valea Oltului până la Dunăre, de unde produsele sale puteau trece la Nicopole sau puteau fi transportate mai departe pe calea marelui fluviu, Sibiul a cunoscut o eră de mare prosperitate  până către mijlocul sec XVI când Turcii ocupă şi Nicopolea bulgară  şi Turnul, sau Nicopolea Mică de pe malul românesc.

Până în această epocă Sibiul se vede înconjurat de puternice ziduri, înzestrat cu edificii frumoase, în stil gotic, care pun în lumină şi acum trecutul său bogat şi tradiţiile sate burgraviale.

Asediat de Turci, “Oraşul Roşu” cum îl numeau ei,  din pricina zidurilor sale netencuite, a fost salvat în 1442 prin sabia cruciatului român Ioan Corvinul.

Judeţul S., profund românesc prin cultura sa rurală, legat de Ţara Românească şi prin tradiţiile oraşului-capitală, cuprindea în sec XV şi XVI între limitele sale actuale şi un feud – cu titlul de ducat- al voevozilor de peste munţi : Almaşul cu care aceştia şi-au împodobit titulatura.

În sec XVI posesiunile domnilor Ţării Româneşti cuprindeau şi Vulpărul, din preajma Sibiului.

În acest judeţ, la Şelimbăr, se dădu la 18-28 octombrie 1599 bătălia dintre Mihai şi Andrei Bathory, care avea să deschidă celui dintâi porţile Albei-Iulii.

Către începutul sec XVII, Gavriil Bathory, voievodul Transilvaniei, care visa şi el unirea celor trei ţări surori, făcu din cetatea Sibiului capitala principatului său.

Redus la relaţii comerciale tot mai rare cu Ţara Românească, Sibiul decăzu până ce Austriecii, ajunşi prin Casa de Austria moştenitorii Principatului, mutară la Sibiu - centru germanic - capitala lui.

Ea rămase aci până în 1867 când Transilvania, pierzânu-şi autonomia, deveni o provincie maghiară. Capitala ei se mută la Cluj.

Episcopia ortodoxă a românilor, a cărei reşedinţă săracă fusese în sec XVIII – după unirea cu Roma a episcopiei Făgăraşului -  în Răşinari, fu mutată la Sibiu la 1811 de episcopul Vasile Moga. Transformată în mitropolie în anul 1868, cunoscu în anii de păstorie a marelui Andrei Şaguna o înflorire excepţională.

Monumente istorice. Primăria municipiul Sibiu, construcţie din sec XV în stil gotic târziu. Galeriile sale adăpostesc “Arhivele naţiunii săseşti” şi un muzeu de arme medievale.

Biserica luterană din Sibiu, construcţie gotică sobră şi elegantă din sec XIV-XV, cu frumoase fresce de Iohann de Rosenau (Ioan din Râşnov) de la 1445.

În biserică se află un muzeu etnografic şi religios.

Biserica ortodoxă din Sibiu, zisă « Biserica din groapă », din sec XVIII.

Cimitirul bisericii unite cu  mormintele capilor intelectualităţii româneşti: Bariţiu, Papiliu Ilarian şi Ioan Raţiu, aprigul luptător pentru naţiune din a doua jumătate a sec XIX.

Catedrala Mitropoliei ortodoxe, înălţată în locul bisericii companiei greceşti stabilită aici pe la 1850. Pompoasă şi monumentală, în stil pseudo-bizantin.

Palatul modern al “Astrei”, în faţa căruia se află bustul lui Bariţiu, creatorul presei româneşti de la 1830, cuprinde admirabile colecţii de artă populară din toate domeniile, icoane.

Muzeul “Bruckenthal”, este cel mai mare tezaur de artă occidentală din România, instalat în palatul acestui Mecena al sec XVIII, care a ocupat demnitatea de guvernator al Principatului transilvan. Sunt reprezentate aici toate şcoalele, dar mai ales cea flamandă şi cea italiană.

Biserica unită din Ocna Sibiului, înălţată sub Mihai Viteazul în anul 1600 şi restaurată în epoca lui Constantin Brâncoveanu.

Biserica ortodoxă din Ocna Sibiului.

Biserica din Cisnădie. Părţile romanice ale bisericii datează din sec XIII. În sec XVI a fost transformată în biserică gotică în formă de cruce şi înconjurată cu un triplu zid de apărare.

Troiţa lui Mihai Viteazul din Şelimbăr.

Castelul Turnu-Roşu din Boiţa.

Biserica evanghlico-luterană din Cisnădioara înălţată în anul 1500.

« Niciunul din oraşele Transilvaniei – scrie profesorul Iorga – nu are împrejurimi atât de pitoreşti şi atât de interesante din punct de vedere al istoriei artei decât Sibiul ».

Biserica unită din ruine din Săliştea.

Biserica din Răşinari, cu o frumoasă pictură.

Biserica din Bungard, înălţată în sec XVII.

Biserica din Avrig, în al cărui cimitir este înmormântat Gheorghe Lazăr, fiu de ţăran, care a fost creatorul învăţământului în spirit naţional la Bucureşti, în 1817.

Bisericile satelor grănicereşti din Orlat, Cacova, Poplaca, Apolduri, Sibiel şi Lodoş.

Bisericile satelor întemeiate de ciobanii Mărgineni din împrejurimile Siliştei: Tilişca, Galeş, Poiana, Rod şi Jina.

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul S.  numără 193.309 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative	Numarul locuitorilor
	Total	Barbati	Femei
Total judet	193.309	95.866	97.443
Total urban	48.013	24.429	23.548
Municipiul Sibiu	48.013	24.429	23.548
Total rural	145.296	71.437	73.859
1. Plasa Mercurea	32.405	15.837	16.468
2. Plasa Ocna Sibiului	22.504	11.176	11.328
3. Plasa Saliste	20.364	9.749	10.615
4. Plasa Sibiu	70.023	34.675	35.348

b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta	Locuitori	Grupe de vârsta	Locuitori
Toate vârstele	193.309	30 - 49 de ani	44.731
0 - 9 ani	46.089	50 - 69 de ani	24.878
10 - 29 ani	69.648	70 de ani si peste	6.901
		Vârsta nedeclarata	1.062

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul S. conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual	Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an	Cifre absolute			Proportii la 1.000 locuitori
		Nascuti vii	Morti	Excedent natural	Nascuti vii	Morti	Excedent natural
1930- 1935 (medie anuala)	-	5.061	3.419	1.642	25,6	17,3	8,3
1931	194.231	5.263	3.419	1.844	27,1	17,6	9,5
1932	196.006	5.313	3.632	1.681	27,1	18,5	8,6
1933	197.631	5.049	3.141	1.908	25,5	15,9	9,6
1934	199.492	4.866	3.366	1.500	24,4	16,9	7,5
1935	200.760	4.815	3.537	1.278	24,0	17,6	6,4
1936	202.336	5.261	3.472	1.789	26,0	17,2	8,8

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului S. a fost de 204.256 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 193.309 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 10.947 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 5,7 %.

Din anumite puncte de vedere personalitea acestui judeţ se reliefează puternic şi luminos.
 
O expresivă sănătate sufletească, o vioaie inteligenţă ţâşnesc  din înfăţişarea românului sibian. Fără a avea acea simplă şi modestă gravitate, bunăoară a maramureşanului sau a moldoveanului brunet, tipul oierului sibian exteriorizează o simpatică comunicativitate sufletească precum şi o fire relativ decisă, nu prea obişnuită cu ce e închis în bătrâneştile vorbe ale românului cum ar fi : « Ce o vrea Dumnezeu », sau « Lasă-l în plata Domnului » « Multe am tras şi nu m-am ras ; nici de asta nu m-oi tunde », etc..

Faţa lui rotundă şi mai mult albă impresionează mai ales pe cel ce a cunoscut numai tipul omului de la şes, tipul agricultorului. Fireşte, la aceasta contribuie şi portul lui, caracteristic în toate : în pălărie sau căciulă, în cămaşa cu barbur, în albu-i cojoc impresionant, ca şi în obiele şi opinci. Un port simplu şi frumos, mai ales la cel femeiesc.  Şi această simplitate, discret îmbinată cu ce e distins şi elegant, răsare cu efect din alăturarea culorilor de alb şi negru sub care apare portul sibian. În sufletul populaţiei acestui judeţ este un cult faţă de portul ei, a cărui strălucire un călător o poate admira mai ales în zilele de sărbătoare.

Dar zilele de sărbătoare sunt minunate prilejuri de a-i cunoaşte şi sub alte aspecte pe sibieni.  Şi astăzi se joacă hora încinsă. Întâi hora propriu-zisă, care în anumite nuanţe ale gamelor e mai mult a Transilvaniei decât a vechiului Regat ; horă care şi azi e jucată la auzul fluierului, fluier care se spune că este al românului. În al doilea rând vei rămâne impresionat de înflorirea strigăturii, mai ales în intonarea cadenţată a rostirii strigăturilor.

În general temperamentul sibianului  e mult mai raţional, sentimentalismul rămânând cam umbrit. Aceasta se reflectă şi în înfăţişarea satului, a locuinţei. Casa lui e oarecum lipsită de poezia şi pitorescul  ce caracterizează atâtea regiuni ale Ţării. Atmosfera ei se îndreaptă către  viaţă calculată, cu gospodării ordonate, îngrijite.

Să păşim în zona sud-vestică a acestui judeţ, adică în regiunea muntoasă. Evident, cea mai mare parte a judeţului formează un platou, care, deşi accidentat, e acoperit  de holde. Totuşi, viaţa caracteristică a lui pulsează în munţi şi aparţine aproape exclusiv satelor de la marginile acestor munţi, ai căror locuitori se numesc, tocmai din această  cauză, Mărgineni.

Munţii Sibiului sunt în general rotunzi şi cu versante line. Păşunatul eminamente alpin redus, aşa că aspectele pastorale  sunt anemice.  Această insuficienţă de mediu geografic contribuie ca o parte din viaţa păstorească a acestui judeţ să se scurgă către munţii altor judeţe.  Totuşi, munţii lui sunt plini de turme de oi mai multe albe, deşi aceşti oieri nu mai au posibilitatea să le ierneze în şesurile dunărene sau în Dobrogea. La margini de păduri de brad apar  stâne temeinice, adevărate case de munte  din bârne, încheiate în cele patru cornuri. La stână vei vedea fete şi femei ca băciţe, sau  ajutoare. Odată cu pornirea oilor la munte în luna mai, alături de întregul tărhat ciobănesc, ele îşi încarcă pe cai şi strictul necesar ca îmbrăcăminte de zile lucrătoare şi sărbători, urmând ca până la spartul stânelor mai întreaga gospodărie să cadă pe umerii lor.   Şi e de reţinut acest fapt şi din următoare consideraţiune : o dată pe an, de ziua Sânzienelor, stânele participă la o străveche, interesantă şi impresionantă manifesare etno-socială, sărbătorind Nedeia în Poiana Muierii.  Lăsând la stână un personal redus, toţi şi toate se îndreaptă călări dar şi pe jos, în curate costume strălucitoare spre această poiană, unde vin şi Jieni, şi unde petrec până spre seară. În afară de caracterul ei religios, rostul istoric sub aspect social al acestei petreceri este identic cu un târg de fete.

Având în centrul său Sibiul, oraş de veche tradiţie comercială, dublat azi de un oraş industrial de mari proporţii, judeţul Sibiu este un ţinut înfloritor.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 353.100 ha.

Suprafaţa arabilă este de 70.986 ha, adică 20,1% din suprafaţa judeţului şi 0,24 % din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 128 ha, adică 0,18 %, iar mica proprietate 70.858 ha, adică 99,82 %.

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 48.889 ha, astfel repartizate:

Grâul ocupă 20.113 ha cu o producţie de 267.946 chint. ( prod. medie la ha 13,3 chint.).

Porumbul ocupă 19.914 ha cu o producţie de 290.819 chintale (prod. medie 14,6 chint la ha).

Ovăzul ocupă 5.175 ha cu o producţie de 56.789 chint., (adică o producţie medie la ha de 11,0 chint.).

Orzul ocupă 3.232 ha, cu o producţie de 36.475 chintale (prod. media la ha 11,3 chint.).

Secara  ocupă 451 ha, hrişca ocupă 2 ha, iar măturile 2 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 9.177 ha. Din această suprafaţă trifoiul  ocupă 4.010 ha, cu o producţie de 156.724 chint. fân. Lucerna  ocupă 1.623 ha, cu o producţie de 47.288 chint. (media la ha 37,4 chint).  Rădăcinile de nutreţ ocupă 1.339 ha cu o producţie de 228.666 chintale.

Plantele alimentare ocupă 5.647 ha.  Din această suprafaţă cartofii ocupă 4.423 ha, cu o producţie de 391.855 chintale (media la ha 88,5 chintale). Varza ocupă 412 ha iar ceapa 298 ha.

Cartofii printre porumb dau o producţie de 20.382 chint, iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 111.983 chintale.

Plantele industriale ocupă 499 ha. Din această suprafaţă  cânepa  ocupă 365 ha, cu o producţie de 2.226 chint. fuior şi 1.102 chint. sămânţă.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (353.100 ha) ogoarele sterpe ocupă 6.774 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 32.637 ha cu o producţie de 936.681 chint (media la ha 28,7 chint).

Păşunile ocupă 43.990 ha.

Pădurile ocupă  178.666 ha.

Livezile  de pruni ocupă 439 ha.

Pomii fructiferi ocupă 995 ha.

Viţa de vie ocupă 1.231 ha, din care viile pe rod 1.053 ha cu o producţie de 27.530 hl.

Creşterea animalelor. În judeţul S. se găseau în 1935 :

18.607 cai, 42.605 boi, 11.357 bivoli, 98.834 oi, 3.026 capre, 26.828 porci, 3.141 stupi sistematici şi 1.872 stupi primitivi.
 

Se remarcă marele număr de bivoli.
 

Industrie.

(fără municipiul Sibiu). 1 fabrică de brânzeturi la Orlat ; 1 de bere şi 1 de spirt  la Sadu ; 20 torcătorii la Cisnădie, 1 la Gura-Râului şi 1 la Sălişte ; 1 fabrică de aţă la Tălmaciu ; 1 de panglici şi de ţesături la Cisnădie ; 5 fabrici de covoare la Cisnădie şi 1 la Răşinari ; 40 fabrici de dimie, pături, postavuri şi stofe la Cisnădie şi 1 la Orlat ; 1 fabrică de os artificial la Oralt ; 1 fabrică de cuţite şi unelte de oţel la Ocna-Sibiului ; 1  turnătorie de clopote la Sălişte ; 1 fabrică de mucava la Orlat ; 1 fabrică de talpă şi 1 de piei de opinci la Sălişte ; 4 fabrici de cherestea la Răşinari, 1 la Tălmaciu şi 1 la Sălişte ; 1 atelier de caroserii de căruţe la Răşinari ; 1 fabrică de cuie de lemn la Orlat ; 2 fabrici de cărămizi şi ţigle la Guşteriţa şi Sadu ; 1 fabrică de sticlărie la Avrig. Cariere de argilă la Sibiu, Guşteriţa şi nisip la Guşteriţa.
 

Comert. Comerţ de veche tradiţie cu toate  produsele regiunii.
 

Târg de mostre în fiecare vară la Sibiu, organizat de Camera de comerţ.
 

Drumuri. Judeţul S. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.062 km 590 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 125 km 106 m  din care 118 km 470  m (pietruiţi şi pavaţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 6 km 636 m fiind întreţinut de municipiul Sibiu.

Drumuri judeţene 442 km 880 m, din care 385 km  308 m (pietruiţi şi pavaţi), sunt întreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 6 km 565 m sunt întreţinuţi de municipiul Sibiu.

Drumuri comunale 494 km 604 m.

Lungimea podurilor  este de 3.856,90 metri.

Prin judeţ trec 3  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

•  Făgăraş – Sibiu- Alba Iulia

• Râmnicul Vâlcea - Sibiu

• Sighişoara – Sibiu

Cale ferată. Judeţul S. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 2.208 km, din care 69 km linii principale simple şi 78 km linii secundare simple.

Itinerarii principale :

Accelerate : Bucureşti – Podul Olt - Sibiu.

Staţii importante : Sibiu, Cisnădie, Podul-Olt,  Cornăţel, Vurpăr.

Poştă, telegraf, telefon. 3 oficii P.T.T. de stat, din care 2 la Sibiu şi 1 la Cisnădie şi 19 oficii autorizate.

Oficii telefonice la Sibiu, Apoldul Mare, Avrig, Cisnădie, Cornăţel, Cristian, Cunţa,  Miercurea, Nocrich, Ocna Sibiului, Orlat, Poiana, Râul Vadului, Răşinari, Sălişte, Slimnic, Sebeşul-de-Sus,  Tălmaciu (2 oficii), Turnul-Roşu.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.
Ocna Sibiului,  staţiune balneară situată în apropierea Sibiului, în mijlocul căreia se află un parc frumos. Altitudine 400 m. Cunoscută în vremea Romanilor, actualele lacuri sărate nu sunt decât vechile saline părăsite.

Climat foarte plăcut, temperatură constantă, ploi rare,  lipsă de curenţi. Ape cloruro-sodice concentrate (până la 25-26% ). 5 lacuri în exploatare.

Indicaţiuni.  Băi : reumatisme cronice, gută, rahitism, nevralgii, scrofuloză, limfatism, boli de femei.

Cură internă : Dispepsie, constipaţie, hemoroizi, gută, scrofuloză, catarele căilor respiratorii şi cele gastro-intestinale cronice, boli de femei.

Instalaţiuni moderne de băi calde şi reci, duşuri, piscine, masaje, helioterapie.
 
Hoteluri confortabile, vile, restaurante. Gară locală pe linia Sibiu-Copşa Mică. Cazinou, muzică, plimbări în parc.

Miercurea Sibiului, staţiune balneară modestă, situată la 4 km de comuna Miercurea. Ape cloruro-sodice. Băi calde şi reci.

Păltiniş, staţiune climatică alpină aşezată într-o poziţie admirabilă în munţii Cibinului, la 1.400 m înălţime şi în mijlocul codrilor de brazi.

Adăpostită de curenţi, staţiunea are un climat foarte plăcut, cu temperaturi constante în timpul verii şi nu prea scăzută în timpul iernii şi cu aerul puternic ozonizat.

Indicaţiuni. Debilitate, anemie, convalescenţe.

Mai multe vile, o casă pentru turişti şi un sanatoiru militar, restaurante. Curse regulate cu autobuzul de la Sibiu prin Răşinari (32 km). Importantă staţiune turistică. Sporturi de iarnă.

Avrig, staţiune climatică situată la cotitura Oltului înainte de a se îndrepta spre Sud şi de a tăia Carpaţii. Altitudine 390 m, staţiunea e ferită de vânturi şi de călduri mari. Alpinism în munţi Făgăraşului.

Alpinism.  În munţii Cibinului, la Vârful Mare, din Păltiniş la Negovanu, Lacurile Cibinului, Vârful Frumoasei, Piatra Albă. În munţii Făgăraşului.
 

Numeroase excursii cu ski. În fiecare iarnă un curs de ski la Păltiniş.

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 159.940 locuitori din care 82,2% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 87,9 % bărbaţi ştiutori de carte şi 82,6 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara	Mediul urban	Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte	100,0	100,0
•  Extrascolara	2,6	0,6
•  Primara	56,8	94,0
•  Secundara	25,9	3,4
•  Profesionala	0,1	1,4
•  Universitara	2,3	0,4
•  Alte scoli superioare	3,3	0,2

Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului S. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 40.333 locuitori (7.601 mediul urban şi 32.732 mediul rural).
 

Şcoli superioare : Academia teologică Andreiană (ortodoxă) la Sibiu.

Şcoli secundare : a) în Sibiu. Liceul de băieţi “Gheorghe Lazăr”, Liceul evanghelic de băieţi, Liceul de fete « Domniţa Ileana »,  Liceu evanghelic de fete,  Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete,  Şcoala superioară de comerţ romano-catolică de fete, Şcoala normală « Andrei Şaguna » de băieţi şi de fete,  Şcoala normală evanghelică de băieţi, Şcoală normală romano-catolică de fete,  Gimnaziul catolic de fete « Sf. Ursula », Gimnaziul catolic de băieţi, Gimnaziul comercial de băieţi, Gimnaziul comercial de fete, Şcoala de arte şi meserii, Şcoala de cântăreţi bisericeşti a Arhiepiscopiei ortodoxe, Institut de aplicaţie menajeră, 5 şcoli industriale şi profesionale.

b) în judeţ :la Sălişte : Liceu comercial, Şcoală de menaj, Gimnaziu mixt şi Şcoală de ucenici industriali ; la Miercurea 1 gimnaziu industrial ; la Cisnădie 1 liceu industrial ; la Racoviţă 1 gimnaziu tehnic.

Şcoli primare. 151 din care 135 rurale şi 16 urbane, cu un număr total de 28.611 elevi şi 579 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 65 dintre care 52 rurale şi 13 urbane, (47 de Stat şi 18 confesionale), cu un număr total de 4.314 copii şi cu 82 conducătoare.

Instituţii culturale. În judeţul S. se relevă activitatea despărţământului judeţean  al Asociaţiei
« Astra » cu sediul în municipiul Sibiu şi cu organizaţii locale în Avirg, Miercurea, Nocrich, Ocna Sibiului şi Sălişte. La Sibiu se află şi sediul central al acestei asociaţiuni.
 

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 3 cămine culturale.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 136 cămine culturale, 48 societăţi muzicale şi 41 biblioteci, adică în total 225 organizaţii culturale, dintre care 53 au personalitate juridică.

În judeţul Sibiu mai activează următoarele instituţii culturale : a) În municipiul Sibiu : Soc. culturală « Andrei Şaguna », Soc. ardeleană pentru ştiinţe naturale, 1 muzeu şi 1 biblioteacă, Muzeul şi biblioteca « Bruckenthal », Muzeul Asociaţiei Carpatine din Ardeal, Biblioteca academiei teologice,  Biblioteca Metropolitană, Biblioteca « Modernă », Gruparea intelectualilor « Thessis » cu 1 bibliotecă,  Reuniunea pentru studiul Ardealului, Societatea pentru înfrumuseţarea oraşului Sibiu, Soc. de lectură « Gh. Coşbuc », Fundaţia culturală « Dr. I Mihu », Asociaţia culturală « Acţiunea românească », Reuniunea culturală a meseriaşilor români,  6 asociaţii culturale minoritare, 10 coruri şi asociaţii muzicale,  teatru orăşenesc, 3 cinematografe, 13 soc. sportive şi 6 soc. de vânătoare şi pescuit.

b) în judeţ : 11 asociaţiuni culturale ale tineretului, 25 soc. corale şi fanfare, 11 soc. de vânătoare şi 4 soc. sportive.

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 52,0 % sunt ortodocşi şi 12,7 % sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. La Sibiu : catedrala ortodoxă, 3 biserici ortodoxe, 1 biserică greco-catolică, 2 evanghelice, 2 romano-catolice,  1 reformată, 1 mânăstire a franciscanilor, 1 mânăstire a surorilor franciscane, 1 mânăstire a maicilor ursuline, 2 sinagogi.

În judeţ : 82 biserici ortodoxe, 40 biserici greco-catolice,  3 biserici romano-catolice, 37 evanghelico-luterane, 2 reformate, 1 casă de rugăciune baptistă, 8 adventiste, 3 case de rugăciune  a creştinilor după Evanghelie.

Instituţii bisericeşti. Mitropolia ortodoxă a Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, Arhiepiscopia ortodoxă  de Alba Iulia şi Sibiu, Episcopia evanghelică.
 

Protopopiate ortodoxe la Sibiu, Sălişte, Miercurea şi Avrig.
 

Judeţul S. se află în jurisdicţia Mitropoliei greco-catolice din Blaj.

Organizare administrativă. Capitala judeţului Sibiu este municipiul Sibiu. Judeţul are 89 sate împărţite astfel:
 

• Plasa Avrig                                        12 sate.

• Plasa Miercurea                               18 sate.

• Plasa Nocrich                                    14 sate.

• Plasa Ocna Sibiului                         12 sate.

• Plasa Sălişte                                      13 sate.

• Plasa Sibiu                                        20 sate.

Organizare judecătorească : Un tribunal la Sibiu cu 2 secţiuni, 16 magistraţi, 1 prim-procuror şi 2 procurori în Circumscripţia Curţii de Apel din Braşov.
 

4 judecătorii la Sibiu, Miercurea, Ocna Sibiului şi Sălişte cu un total de 15 magistraţi.
 

Organizare sanitară.  În Sibiu : Spitalul public, Spitalul de boli mintale,  Spitalul militar, Institutul obstetrico-ginecologic,  Ambulatorul policlinic, Sanatoriul « Dr. Ittu », Sanatoriul « Dr. Wermescher », Clinica « Martin Luther », Dispensar antituberculos, Dispensar dermato-veneric, Dispensar neuropsihiatric, Dispensarul « Principele Mircea ».
 

În judeţ : Sanatoriul particular « Bruckenthal » din comuna Avrig şi Ospiciul pentru cronici mintali din comuna Boiţa.
 

Dispensare de stat în Sălişte, Doştat, Jina, Slimnic.
 

Dispensar comunal în Gura Râului. Dispensarul Soc. « Astra » în Boiţa.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciul sanitar al municipiului Sibiu.
 

Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale din Sibiu  are  oficii la Tălmaciu şi Sălişte şi organizaţii medicale la Sibiu, Cisnădie, Nocrich, Răşinari, Slimnic, Ocna Sibiului, Sălişte, Orlat, Miercurea, Apoldul-de-Jos, Tălmaciu şi Avrig cu un total de 30 medici şi 4 farmacişti.
 

Direcţia ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale întreţine în judeţ :

Revizoratul surorilor de ocrotire, Aşezământul Vatra Copiilor din Orlat (180 de ocrotiţi) şi Aşezământul Castelul Turnu-Roşu din Boiţa (140 de ocrotiţi).
 
În Sibiu se mai află: Oficiul I.O.V.,  Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea », Soc. ortodoxă naţională a femeilor române, Reuniunea de binefacere a femeilor române, Soc. femeilor de meseriaşi şi comercianţi români pentru ajutorarea săracilor, Soc. « Sf. Antoniu » pentru ajutorarea familiilor sărace, Uniunea pentru asistenţa şcolarilor săraci, Reuniunea « Sf. Maria » a femeilor greco-catolice, Reuniunea romano-catolică pentru ajutorarea elevilor, Reuniunea romano-catolică pentru construirea unui cămin, Soc. femeilor reformate, Uniunea femeilor evanghelice,  Reuniunea pentru ocrotirea copiilor evanghelici, Orfelinatul Arhiepiscopiei ortodoxe, Orfelinatul « Principele Mircea », Orfelinatul romano-catolic,  Orfelinatul luteran, Ospiciul de infirmi ai municipiului, Birou pe plasare.

În judeţ activează 11 reuniuni ale femeilor pentru ajutorarea săracilor şi Soc. creştină de binefacere « Ocrotirea » (Sălişte).

SIBIU, capitala judeţului

Stema. Pe scut roşu un delta răsturnat, de aur, cu colţurile terminate în formă de inimă, străpuns de două spade încrucişate, de argint, îndreptate în jos, având mânerul şi garda de aur şi susţinând o coroană trifoliată de aur. Scutul timbrat de o coroană murală cu 7 turnuri.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Numele Sibiului, - civitas Cibinensis, - derivă de la numele râului Cibin, care curge prin apropiere.
Oraşul, fundaţie a colonilor saşi, s-a desvoltat dintr-un sat menţionat în sec. XII şi XIII sub numele de villa Hermanni - de unde şi Hermannstadt.
El a prosperat continuu graţie întinselor sale relaţii de comerţ cu Ţara Românească.
Situat la marginea voevodatului transilvan, la drumul care ducea, pe Valea Oltului, până la Dunăre, de unde produsele sale puteau trece la Nicopole sau puteau fi
transportate mai departe pe calea marelui fluviu, Sibiul a cunoscut o eră de mare prosperitate până către mijlocul secolului XVI, când Turcii ocupă şi Nicopolea bulgară şi Turnul sau Nicopolea Mică de pe malul românesc.
Până în această epocă, Sibiul se vede înconjurat de puternice ziduri, înzestrat cu edificii frumoase, de stil gotic, cari pun în lumină şi acum trecutul său bogat şi tradiţiile sale burgraviale.
Asediat de Turci, « Oraşul Roşu » cum îl numeau ei, din pricina zidurilor sale netencuite, a fost salvat în 1442 prin sabia cruciatului român, Ioan Corvinul.
Către începutul secolului XVII, Gavriil Bathory, voevodul Transilvaniei, care visa şi el unirea celor trei ţări surori, făcu din cetatea Sibiului capitala principatului său.
Redus la relaţii comerciale tot mai rare cu Ţara Românească, Sibiul decăzu până ce Austriecii, ajunşi prin Casa de Austria, moştenitorii Principatului, mutară în Sibiu - centru germanic - capitala lui.
Ea rămase aci până în 1867 când, Transilvania pierzându-şi autonomia, deveni o provincie maghiară. Capitala ei se mută la Cluj.
Episcopia ortodoxă a Sibiului, a cărei reşedinţă săracă fusese în sec. XVIII, - după unirea cu Roma a episcopiei de Făgăraş, - în Răşinari, fu mutată în Sibiu la 1811 de episcopul Vasile Moga. Transformată în mitropolie în anul 1868, cunoscu după anii de păstorie ai marelui Andrei Şaguna, o înflorire excepţională.
Monumente istorice. Zidurile oraşului, ridicate pentru o bună parte în sec. XIV. Bastionul Heltauertor a fost ridicat  în 1578 de voevodul Ştefan Bathory, viitorul rege al  Poloniei.
În sec. XVI, zidul ce înconjura cetatea avea 32 de turnuri şi 7 bastioane, iar de jur împrejur mai multe eleştee, două din ele săpate cu cheltuiala lui Gavriil Bathory.
Primăria municipiului Sibiu, construcţie din sec. XV în stilul gotic târziu. Galeriile sale adăpostesc « Arhivele Naţiunii Săseşti » şi un muzeu de arme.
Biserica evanghelică luterană, în stil gotic târziu, cu un turn de 74 m înălţime, flancat de alte 4 turnuri, începută din sec. XIV şi terminată la 1502. Frumoase fresce de Iohann de Rosenau (Ioan din Râşnov) dela 1445.
Printre pietrele mormântale, una cu inscripţie latină şi slavonă acopere trupul lui Mihnea cel Rău, Domnul Ţării Româneşti, asasinat în exil de adversarii săi politici la Sibiu în 1510.
În biserică se află un frumos muzeu etnografic şi religios.
Biserica ortodoxă, zisă «  Biserica din groapă » cu o piatră funerară pe mormântul unui episcop dela jumătatea sec. al XVIII-lea. Restaurată de negustorul oltean Hagi Constantin Pop (1788 -1789, 1802) care se refugie aci şi întemeiă una din cele mai mari întreprinderi comerciale din acest oraş. Pe un perete cerat, se vede portretul în-
tregii sale familii. De asemenea se mai află aci câteva morminte ale refugiaţilor munteni de pe la anul 1808.
Cimitirul bisericii unite cu mormintele capilor intelectualităţii româneşti: Bariţiu, Papiu Ilarian şi al lui Ioan Raţiu, aprigul luptător pentru naţiune în a doua jumă-
tate a sec. XIX.
Catedrala Mitropoliei ortodoxe, înălţată în locul bisericii Companiei greceşti stabilită aci pe la 1850. Pompoasă şi monumentală, în stil pseudo-bizantin, având cupole şi turnuri de faţadă, interior de bazilică, cu tribune, fără fresce pe păreţi dar cu frumoase picturi de iconostas, opera pictorului Octavian Smigelschi.
În faţa bisericii se află reşedinţa Mitropolitului, vastă construcţie în stilul dela 1800, care adăposteşte o bogată bibliotecă.
Palatul modern al « Astrei »,  în faţa căruia se află bustul lui Bariţiu, creatorul presei româneşti dela 1830, cuprinde admirabile colecţiuni de artă populară din toate dome-
niile, o serie de frumoase şi inspirate icoane precum şi tablouri de Smigelschi şi predecesorii săi transilvăneni.
Muzeul Bruckenthal, este cel mai mare tezaur de artă occidentală din România, instalat în palatul acestui bogat Mecena al sec. XVIII, care bucurându-se de favoarea
împăraţilor din Viena, a ocupat demnitatea de guvernator al Principatului transilvan.
Sunt reprezentate aci toate şcoalele, dar mai ales cea flamandă şi italiană. Pentru epoca modernă o secţiune săsească.
Populaţie
Municipiul S. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 48.013 locuitori.
Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 49.654 locuitori, indicând un spor natural de 11.641 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 3,3%.
Înfăţişare socială
Dacă vii la Sibiu dinspre Făgăraş cu automobilul, urmezi lunca Oltului tot timpul şi nu te desparţi de ea decât după ce ai trecut podul de fier dintre Avrig şi Brad, când, drumul se ridică şerpuind şi trece dealul împădurit, iar drumul Oltului coboară spre Sud către Turnu-Roşu, Râul Vadului. Dacă vii cu trenul, urmezi acelaşi drum, pentrucă dela Făgăraş până la Brad în apropierea Sibiului, Oltul, şoseaua naţională
şi calea ferată, se infrăţesc. Numai că după Avrig, de-acolo de unde văzurăm că drumul ţine drept către apus urcând dealul împădurit direct către Sibiu, calea ferată
rămâne încă tovarăşe O1tului, coborînd cu el către Sud, până când întâlnesc
valea Tălmaciului - o vale strânsă şi strâmbă, după care, trenul urcă către Nord spre Sibiu iar Oltul, gonit parcă din urmă, se repede clăbucind către 'I'urnu-Roşu.
De-a lungul drumului deschis larg, însorit şi plin de pomi fructiferi, sate de pură esenţă românească te primesc, pline de pitorescul unor regiuni bogate. La dreapta, către Nord, lunca Oltului lată şi întinsă ca un covor ierbit, lasă sticlirile de apă să străbată în raze de argint printre tufărişul şi paravanul de sălcii. Apele Oltului coboară molcome pe funduri de nisip, fără margini şi maluri pronunţate, fără şopotul şi gâlceava apelor rostogolite. În baia de soare, Oltul alunecă plin de visuri şi ca binecuvântat de secole, sfinţeşte minunatul întins al ţării Bârsei. La stânga către Sud, măreţia lanţului de munţi ai Făgăraşului îţi mărgineşte orizontul într-un decor de nebănuită grandoare. Creste ferecate sau ascuţite de piatră, pleşuve, colţuroase sau îmbrobodite în blana albă de hermină a zăpezii, stau popândău pe soclurile
lor masive îmbrăcate în stejari şi brădet, din văile cărora se ridică nouraşi albi ca fumul. Cum ieşi din Făgăraş, te străjuesc din stânga munţii Păpuşa şi Ludişor. Când treci de Beclean spre Voila, Viştea, Uţa, Cârţişoara, Arpaşul, Porumbacul şi Avrig, te străjuesc Vârful Urlei şi muntele Negoiu.
Dacă vii însă la Sibiu urcând valea Oltului dinspre Râmnicu-Vâlcea,
Călimăneşti, 'I'urnu-Roşu, fie cu automobilul, fie cu trenul, te strecori pe cunoscutul drum al defileului, unul din cele mai frumoase şi mai preţuite drumuri din întreg cuprinsul ţării. În urechi îţi cântă şopotul de apă clocotit în prundiş; un fluer de plutaş răsună în ecouri nesfârşite; mii de păsări cântă în cor slava înălţimilor purtând
în penele lor culoarea şi zâmbetul soarelui. E numai miros de pin şi mireasmă de cosînzeană.
De cum ieşi din Turnu-Roşu, munţii se depărtează şi par mai nevoiaşi;
orizonturile cresc; străbaţi lunci întinse cu sumedenie de flori de câmp, grădini gospodărite cu hectare întregi de livezi cu pomi fructiferi; treci pe lângă cele două
cimitire de eroi, rămase ca pete de sânge pe colinele unde s-au dat luptele sângeroase în toamna anului 1916. În zare, conture dese de case: Şelimbărul. Apoi, Sibiul se distinge tot mai clar, tot mai plat, cu turle de biserici care mai de
care mai ascuţite, mai înalte, mai măreţe şi mai colorate. Aceste simboluri arătătoare spre cer, par mărturie a ambiţiilor de supremaţie ale diferitelor confesiuni.
Oraşul se ridică pe trei trepte. Partea de răsărit cu cazărmile, cu cartierul nou şi strada Friedenfels, formează prima treaptă, care urcă încet către treapta a doua, cea mai înaltă, străjuită de zidurile şi turnurile vechei cetăţi, cuprinzând centrul oraşului: prăvălii, hoteluri, restaurante, piaţa cea mare şi specificul « Corso »,  apoi treapta cea mai de jos, spre Nord, de-a lungul Cibinului, formează « oraşul de jos »,
numire meritată, în raport cu cealaltă parte, numită « oraşul de sus ».
Caracteristice Sibiului sunt: urmele cetăţii, parcurile, grădinile şi pădurile.
Zidurile cetăţii datează din secolele 15 şi 16, ridicate pentru a stăvili puhoaele cotropitoare turceşti. Zidurile cu turnurile majestoase sunt în picioare şi, spre cinstea ziditorilor şi arhitecţilor de pe acele vremuri, ele s-au conservat de parcă n-ar avea nici 50 de ani. Dintre cele cinci bastioane ale cetăţii, bastionul Haller, pe strada cu acelaşi nume, zidit între anii 1551 şi 1553, şi bastionul Soldisch, către sfârşitul străzii Şaguna, zidit în anii 1569-1570, se văd perfect de bine astăzi, cu zidurile lor de 8-10 m înălţime şi un metru lăţime, întărite de turnuri crenelate. Celelalte trei bastioane şi-au păstrat numai urmele locurilor unde le-a fost pe vremuri mărirea:
unul înaintea porţii Turnului, altul înaintea porţii Cisnădiei şi al treilea înaintea porţii Ocnei.
Turnuri de fortificaţii au fost - se spune - 40. Din toate acestea se mai văd: trei pe strada Hartenek (lângă teatrul orăşenesc), unul la intersecţia străzilor Pulberăriei cu Zidarilor, iar altul în piaţa cetăţii. Sunt tablouri de pură substanţă medievală.
Parcurile poartă marca vegetaţiei îmbelşugate şi grasă de munte, unde ploile dese şi abundente ţin verdele închis în frunze şi culorile vii în floare.
Parcul  « sub arini »,  « aleea de sus »  şi « parcul orăşenesc »  sunt colţuri de adevărată desfătare şi odihnă, iar pădurea « Dumbrava »  cu grădina zoologică este refugiul îndrăgostiţilor şi al iubitorilor de plimbări.
Dintre monumentele Sibiului, cele mai vechi ar fi: statuia episcopului evanghelic D. Teutsch, aşezată în faţa bisericei evanghelice; statuia Sfântului Nepomuk, aşezată în piaţa Regele Ferdinand ; bustul poetului Schiller din parcul orăşenesc ; statuia Mariei Teresia, din oraşul de jos, în faţa orfelinatului « Principele Mircea ».  Mai acum în urmă, sufletul românesc a turnat în bronz: statuia marelui român Gheorghe Bariţiu, în faţa muzeului Asociaţiunii; monumentul infanteriei, din faţa Şcoalei şi bustul marelui poet Gheorghe Coşbuc, aşezat în micul parc din faţa Administraţiei financiare, la sfârşitul străzii „Regina Maria”.
Dincolo de zidurile lui, Sibiul îşi deschide larg porţile către împrejurimi de o rară frumuseţe:
Cisnădioara, la 10 km de Sibiu, vârîtă între dealuri pline de grădini de pomi fructiferi. Primăvara, când pomii sunt în floare, e un adevărat rai. În flora mirositoare, asculţi zumzetul miilor de albine şi urmăreşti jocul fluturilor încondeiaţi.
Drumul dintre Cisnădioara şi Cisnădia e străjuit de un deal verde plin de stejari deşi, în mijlocul căruia o cetate veche de şapte secole nu face decât să se mărească pitorescul peisagiului.
Săliştea, la o depărtare de 28 km, este una din cele mai mari, mai româneşti şi mai vechi comune din Ardeal. Aşezată la picioarele muntelui, străbătută de un râuleţ limpede şi repezit, ea se mândreşte cu cele mai frumoase costume naţionale (cămaşe şi fustă albă, scrobită şi plisată; fote şi basma neagră) şi cu cele mai frumoase fete şi neveste. Cine nu a auzit de frumuseţea Săliştencelor ?
Duminicile şi sărbătorile, hora din Sălişte formează atracţia excursioniştilor.
Răşinarii, la 10 km de Sibiu, vârît în munte pe drumul Păltinişului, închide
în el una din cele mai vânjoase şi mai sănătoase vine din vechea rădăcină a românismului din Ardeal. Aici la Răşinari s-a născut şi acum doarme somnul drepţilor în racla mausoleului, Andrei Baron de Şaguna. De pe colinele acelea umbrite a plecat versul : « La noi sunt codrii verzi de brazi şi câmpuri de mătase ». Răşinarii este locul natal al poetului Octavian Goga.
Păltinişul, staţiune climatică, la o altitudine de 1403 m. Soare mult, brad
şi numai brad, excursii, aer curat, linişte deplină.
Până sus la Păltiniş sunt 30 de km. Vreo oră şi jumătate de mers, pe un drum ce duce prin Răşinari şi urcă şerpuind pe munte într-o măreţie pe care n-o mai oferă un alt drum din întreaga ţară.
Şi dacă Sibiul, cu împrejurimile lui, formează primăvara şi vara o grădină veselă cu verde mult în frunză şi multe culori în floare, toamna rugineşte şi strecoară prin grădini o nostalgie medievală aşa cum îi stă bine bătrânei cetăţi.
Iarna îl înveleşte în mantie groasă de zăpadă şi ca un sătuc din desenele
cărţilor de basme ale copiilor, el doarme şi visează pe valea Cibinului îngheţat.
Economie
Industrie şi comerţ.
Industria alimentară: 6 mori, 1 fabrică de arpacaş, 1 de paste făinoase, 5 de salam şi mezeluri, 5 de brânzeturi şi alte produse de lapte, 5 de ciocolată, bomboane, zaharicale, praf de copt, etc., 1de drojdie de bere presată, 1de bere, 5 de spirt şi băuturi spirtoase şi 1 de oţet;
Textilă: 3 fabrici de ţesături diverse, 1 de ţesături de mătase, 2 de panglici, pansamente, etc., 6 de postavuri, ştofe, dimie şi pături, 1 de pălării, 11 de broboade de chenillia, 2 de tricotaje de bumbac şi lână, 1de ciorapi, 3 de linjerie şi 1de frânghii;
Chimică : 10 fabrici de cerneluri, lacuri, cremă de ghete, unsoare de piele, ceară de parchete, etc., 4 de săpun şi lumânări, 2 de dextrină, glucoză şi amidon, 2 de os artificial, 1 de clei şi 1de produse farmaceutice;
Metalurgică : 6 turnătorii, 3 fabrici de maşini şi turnătorii, 2 pentru construcţii
de fier, aparate diverse şi cazane, 1 de case de bani şi mobile de metal, 1 de arcuri şi diverse unelte, 1 de balanţe, bascule şi cântare, 1 de pompe şi lăcătuşerie, 1 de clopote, 1 de articole din tablă presată, 1 de lustre, fiare de călcat electrice, reşouri, sonerii, etc. şi 1de caroserii de automobile;
Hârtiei şi artelor grafice: 13 tipografii, litografii şi zincografii, 1fabrică de hârtie de ambalaj cu reclamă şi 3 de registre, caete, albume, plicuri, saci şi pungi de hârtie;
Lemnului: 9 fabrici de cherestea şi exploatări forestiere, 2 fabrici de mobile, tâmplărie şi binale, 1de mobile, 3 de caroserii de căruţe, 3 ateliere de tâmplărie 1 fabrică de creioane, 1 de articole de sport, 3 de cuie de lemn, 2 de lăzi şi 1 de funii
de lemn;
Alte industrii: 2 fabrici de talpă, toval şi curele de transmisiuni, 1de pielărie, 1de cărămizi şi ţigle, 1 de ceramică, 1de articole de ciment, 2 de oglinzi şi 1 de nasturi.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: “Uhl Iacob”, paste făinoase (soc. 2, inv. 6), ”Lica 1”, Charlotte Albrecht, brânzeturi (inv. 7), ”Lica”, Charlotte Albrecht, ciocolată, bomboane, etc. (Inv. 5). “Trei Stejari”, bere (inv. 16), Gromen şi Herbert, ştofe (soc. 51, inv. 21), M. Vogelsang şi Fii, tricotaje (inv. 5).  “Areca”, ciorapi (soc. 15, inv. 31), S. A. Ardeleană pentru comerţ şi industrie, săpun şi lumânări (soc. 5, inv. 7), “Amylon”,  dextrină, glucoză, amidon (soc. 25, inv. 36), “Rieger Andrei”,  maşini (soc. 40, inv. 63), “Fraţii Fabriţius”, construcţii de fier, aparate şi cazane (soc. 8, inv. 8), “Krafft şi Drotleff”, tipografie (inv. 13), “Marsing şi Lessel”, cherestea (soc.15, inv. 4), “Fabrica română de creioane” (soc. 8, inv. 4), “Uzinele de piele” (inv. 7),  “S. Zacharias”, talpă, curele de transmisiuni (inv. 6), “Braşoveanu Artenie”, talpă (inv. 6).
Sibiul este prin aşezarea sa, ca şi prin tradiţiile sale istorice, unul din marile centre comerciale ale ţării.
Târg de mostre în fiecare vară organizat de Camera de comerţ.
Bâlciuri: 5 şi 14 Ianuarie, 28 Aprilie şi 12 Septemvrie.
 
 
Instituţii de credit. Banca Naţională a României (sucursală). Banca Românească, Banca comercială italiană şi română, Banca centrală pentru Industrie şi Comerţ Cluj, Banca Agricolă şi Casa de economii Avrig, Banca ”Albina”, Banca Ardeleană şi Casa de economii, Banca “Oaşia”, Banca populară a învăţătorilor, Banca de industrie şi comerţ, Casa generală de economii, Banca federală şi soc. cooperativă ”Înfrăţirea”, Institutul de Credit Fonciar, Banca Uniunii Ardelene, Banca Americană, Soc. de asigurări “Transilvania”.
 
Cultură
Învăţământ. Academia Teologică Andreiană (ortodoxă), Liceul de băieţi „Gh. Lazăr”, Liceu evanghelic de băieţi, Liceul de fete ”Domniţa Ileana”, Liceu evanghelic de fete, Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete, Şcoală superioară de comerţ romano-catolică de fete, Şcoala normală „Andrei Şaguna” de băieţi şi de fete, Şcoală normală evanghelică de băieţi, Şcoală normală romano-catolică de fete, Gimnaziul „Sf. Ursula”  (rom-cat.) de fete, Gimnaziu evanghelic de băieţi, Gimnaziul comercial de băieţi, Gimnaziu comercial de fete, Şcoală de arte şi meserii, Şcoala de cântăreţi a Arhiepiscopiei ortodoxe, Institut de aplicaţie menajeră, 5 şcoli iudustriale şi profesionale, 19 şcoli primare, 14 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale.  Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român, pe scurt ”Astra” creată în anul 1861 din iniţitiva episcopatului ortodox român şi a numeroşi intelectuali din Transilvania.
Scopul Asociaţiunii este iniţiarea de studii şi cercetări şi editarea de publicaţiuni literare, ştiinţifice şi artistice, crearea de case naţionale, de biblioteci poporale, muzee şi colecţiuni de artă; acordarea de premii şi burse pentru diferite specialităţi de ştiinţă, artă şi industrie; expoziţii, producţii şi conferinţe publice, crearea sau eventual, ajutorarea şcoalelor şi în fine, crearea oricăror alte organizaţii legale, cari vor putea
contribui la promovarea literaturii şi culturii, atât spirituale, cât şi economice a românilor, pe baza principiilor bio- politice: prosperitatea intelectuală, morală şi fizică.
Membrii „Asociaţiunii” sunt: fondatori, pe viaţă, activi, ajutători, corespondenţi şi onorari. La finele anului 1936 se aflau 1.033 membri fondatori, 545 membri ajutători, 121 membri ai secţiilor şi 14 membri onorari.  Membru al « Asociaţiunii » poate să fie orice corporaţiune şi persoană juridică, cum şi oricare persoană  fizică, de origine etnică română.
 
Administraţia “Asociaţiunii” se face prin: a) adunarea generală; b) comitetul central; c) funcţionarii ei; d) adunările şi comitetele regionalelor şi ale despărţămintelor judeţene; e) adunările şi comitetele despărţămintelor de plasă: f) cercurile culturale din comune.
„Asociaţiunea” editează: revista «Transilvania », fondată în 1868. (Redactori: G. Bariţiu, Z. Boiu, 1. Agârbiceanu; apare o dată la două luni); ”Biblioteca poporală”, destinată sătenilor, care se află în al 27-lea an de apariţie, cu 242 de numere, iar pentru intelectuali « Biblioteca Astra » : cu 24 numere.
«Asociaţiunea » întreţine o bibiotecă centrală la sediul ei din Sibiu cu 66.425 cărţi şi broşuri, la data de 31 Iulie 1936 şi cu 3.217 colecţii de ziare şi reviste, la aceeaşi dată.
Muzeul central al “Asociaţiunii”, creat în 1905 cuprinde o secţie etnografică, o secţie artistică (opera pictorilor Octavian Smigelschi, Mişu Pop, Cubadaef, Albescu, O. Boicescu, 1. Chidu şi alţii), o secţie bisericească (icoane vechi pe lemn şi pe sticlă), o secţie numismatică, o secţie arheologică şi o secţie de ştiinţe naturale.
« Asociaţiunea » a creat în 1886, într-un edificiu propriu, corespunzător
cerinţelor instrucţiunii şi igienei, o şcoală civilă de fete cu internat în Sibiu. În 1918, şcoala a fost transformată în liceu de Stat pentru fete, rămânând internatul mai
departe în administraţia  « Asociaţiunii».
« Asociaţiunea » administrează 52 fundaţiuni; din cari, în limitele veniturilor acestor fundaţiuni, se dau burse studenţilor universitari, elevilor din şcoalele secundare şi industriale şi ucenicilor.
Cele mai importante realizări ale « Asociaţiunii» au fost în ultimii ani: organizarea şcoalelor ţărăneşti în diferite despărţăminte şi opera de culturalizare a românilor din Secuime.
Alte instituţii culturale, Societatea culturală « Andrei Şaguna », Soc. ardeleană pentru ştiinţe naturale, cu un muzeu şi o bibliotecă, Muzeul şi biblioteca
« Bruckenthal », Muzeul asociaţiei carpatine din Ardeal, Biblioteca Academiei teologice, Biblioteca Metropolitană, Biblioteca « Modernă », Gruparea intelectuală « Thessis »  cu o bibliotecă, Reuniunea pentru studiul Ardealului, Soc. pentru înfrumuseţarea oraşului Sibiu, Soc. de lectură « Gh. Coşbuc », Fundaţia Culturală « Dr.
Ioan Mihu »,  Asociaţia culturală « Acţiunea românească », Reuniunea culturală a meseriaşilor români, 6 asociaţii culturale minoritare, 10 coruri şi asociaţii muzicale, Teatru orăşenesc, 3 cinematografe, 13 soc. sportive, 1 organizaţie turistică, Automobil-Club, 6 asociaţii de vânătoare şi pescuit.
Ziare şi reviste.  « Acţiunea » (cotidian) « Foaia Poporului » (săptămânal) « Lumina Satelor» (săptămânal), « Oastea Domnului » (săptămânal), « Telegraful Român » (săptămânal), « Iisus Biruitorul » (săptămânal), « Tribuna » (săptămânal), « Buletinul Oficial al jud. Sibiu » (bilunar), « Luceafărul » (lunar), « Buletinul Economic » (lunar), « Revista Economică » (săptămânal),  « Revista Teologică » (lunar),  « Sibiul medical » (lunar), « Stâna » (lunar), « Transilvania » (o dată la 2 luni), « Gazeta plugarului», « Metallum » (în limba română şi germană), « Reclama Sibiului », « Primăvara literară », « Sibiul », « Sud-Ost » (cotidian), « Tageblatt » (cotidian), « Die Volkstimme » (săptămânal), « Die Neue Zeitung» (săptămânal), « Siebenbürgische Deutsches Tagblatt » (cotidian), « Kirchliche Blätter» (săptămânal), « Landwirtschaft lische Blätter für Siebenbürger» (săptămânal), « Der Spiegel » (bilunar), « Der Augstieg» (lunar), « Das Wirtschafts Rundschau » (lunar), «  Medizinische Zeitschrift » (lunar), « Schule und Leben » (trimestrial), « Siebenbürgische Vierteljahrschrift » (trimestrial), « Siebenbürger Raiffensebote », « Aufbau »,  « Deutsche Kinderzeitung für Rumänien »,  « Nachrichtenblatt ».
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Catedrală ortodoxă, 3 biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, 2 evanghelice, 2 romano-catolice, 1 reformată, 2 sinagogi.             
Mânăstirea franciscanilor, Mânăstirea surorilor franciscane, Mânăstirea surorilor ursuline.
Instituţii bisericeşti. Mitropolia ortodoxă a Ardealului, Banatului, Crişului şi Maramureşului (întemeiată de Andrei Şaguna), Arhiepiscopia ortodoxă română de Alba-Iulia şi Sibiu, Episcopia evanghelică, Protopopiat ortodox.
Administraţie
Municipiul S. capitala judeţului Sibiu, este aşezat la 142 km de Braşov şi 274 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe liniile: Sighişoara-Mediaş-Copşa-Mică-Sibiu; Braşov-Făgăraş-Sibiu; Vinţul-de- Jos - Sibiu. Staţie de plecare pe liniile Sibiu-Piatra-Olt; Sibiu-Agnita-Sighişoara şi Sibiu-Cisnădie. Punct de plecare pentru numeroasele excursii în regiunea Carpaţilor (Păltiniş, Negoiu, Bâlea, etc.).
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Pretura plăşii Sibiu, Chestură de poliţie, Inspectorat al muncii, Cameră de muncă, Inspectorat general
sanitar şi de ocrotire, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar municipal, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar municipal, Regiune agricolă, Cameră de agricultură, Serviciu agricol al judeţului, 4 ocoale silvice, Regiune industrială, Cameră de comerţ şi industrie, Avocatura Statului, Revizorat şcolar, Revizoratul surorilor de ocrotire (Inspectoratul Sibiu), Administraţie financiară, 2 percepţii, Birou de măsuri şi greutăţi, Gardă financiară, Depozit regional de medicamente, Depozit judeţean C.A.M.
Depozit judeţean al monopolului alcoolului, 2 oficii P.T.T., Oficiu telefonic, Vamă, Oficiul vânătorilor regale, Pompieri.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia generală a medicilor, Asociaţia clerului ortodox, Asociaţia generală a inginerilor din România, Colegiul medicilor, Corpul contabililor, Reuniunea medicilor domiciliaţi în Ardeal, Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia profesorilor secundari dela şcolile evanghelice din România, Asociaţia învăţătorilor, Asociaţia funcţionarilor publici din Ardeal, Asociaţia func-
ţionarilor judecătoreşti, Asociaţia licenţiaţilor Academiei comerciale şi industriale, Asociaţia impiegaţilor P.T.T., Asociaţia întregului personal P.T.T., Asociaţia farmaciş-
tilor, Asociaţia pensionarilor civili, Asociaţia generală a personalului sanitar auxiliar titrat, Reuniunea moaşelor diplomate, Sindicatul artiştilor instrumentişti, Sfatul negustoresc, Societatea ofiţerilor în rezervă şi retragere, Societatea subofiţerilor pensionari, Uniunea generală a industriaşilor din România, Asociaţia amploiaţilor tramvaielor electrice Sibiu, Asociaţia comercianţilor români, Asociaţia generală a producătorilor şi distribuitorilor de energie electrică, Societatea generală a funcţionarilor publici, Asociaţia măcelarilor, Asociaţia patronilor croitori, Asociaţia restauratorilor şi industriilor înrudite, Asociaţia restauratorilor şi hotelierilor, Asociaţia şefilor de ateliere şi funcţionarilor tehnici industriali, Consiliul sindical al sindicatelor muncitoreşti, Gremiul comercial, 22 de sindicate şi societăţi profesionale pe bresle.
Edilitate. Uzină electrică, conducte de apă, canalizare, pavagii, tramvai electric, 2 grădini publice, grădină zoologică, strand.
Sănătate publică. Spital public, Spital de boli mintale, Spital militar, Institutul obstetrico-ginecologic, Ambulator policlinic, Sanatoriul Dr. Ittu, Sanatoriul Dr. Wermescher, Clinica « Martin Luther», Dispensar antituberculos, Dispensar dermato-veneric, Dispensar neuro-psihiatric, Dispensarul «Principele Mircea ».
Asistenţă şi prevedere socială. Casa de asigurări sociale, Oficiu I.O.V., Societatea « Crucea Roşie », Societatea « Principele Mircea », Societatea ortodoxă naţională a femeilor române, Reuniunea de binefacere a femeilor române, Societatea femeilor de meseriaşi şi comercianţi români pentru ajutorarea săracilor, Soc. « Sft. Antoniu» pentru ajutorarea familiilor sărace, Uniunea pentru asistenţa şcolarilor săraci, Reuniunea « Sft. Maria” a femeilor greco-catolice, Reuniunea romano-catolică pentru ajutorarea elevilor, Reuniunea romano-catolică pentru construirea unui cămin, Soc. Femeilor Reformate, Uniunea Femeilor Evanghelice, Reuniunea pentru ocrotirea copiilor evanghelici.
Orfelinatul Arhiepiscopiei ortodoxe, Orfelinatul « Principele Mircea », Orfelinatul romano-catolic, Orfelinatul luteran, Ospiciul de infirmi al municipiului, Birou de plasare.