Vechime şi dezvoltare istorică. Someş este unul din cele mai vechi judeţe, făcând parte din cele 7 judeţe de la început ale Transilvaniei.
 

Numele şi l-a luat de la apa Someşului, care-l străbate.

Pe locul satului de azi, Dăbâca, exista, pe la anul 1219 o cetate cu acelaşi nume, sub conducerea banului Mikud.

În acest ţinut se afla vestita cetate a Ciceului, dăruită de Matei Corvinul lui Ştefan cel Mare şi în care Ştefan şi urmaşii săi şi-au statornicit pârcălabii.

O regiune întregă de sate cu voievozii lor tradiţionali atârna de cetate. La 1553, sub Alexandru Lăpuşneanu, numărul acestor sate se ridica la 59.

În acest judeţ, la Vad, Ştefan cel Mare a fundat în 1488 o episcopie ortodoxă.

Tradiţia ei a fost reluată, după Unire, de episcopia de la Cluj, care s-a numit « a Vadului şi a Feleacului ».

Monumente istorice. Ruinele cetăţii Ciceului din comuna Ciceu-Corabia. Această cetate a fost distrusă de către principii Transilvaniei în sec XVI, pentru a desfiinţa un cuib de voievozi moldoveni din această regiune.
 

Biserica reformată din comuna Sic, înălţată la 1502.

Ruinele bisericii Vadului (fostă episcopie ortodoxă) construită în sec XV în stil gotic.

Biserica unită din Beclean, ctitorie din sec XIII a lui Francisc Bethlen.

Mânăstirea franciscanilor din Gherla.

Castelul principelui Gheorghe Rakoczy din Gherla, transformat în închisoare.

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul S.  numără 220.353 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

b) Pe grupe de vârsta:
 

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul S. conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului S. a fost de 236.393 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 220.353 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 16.040 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 7,3 %.

Judeţul acesta, căruia Ungurii i-au zis Solnos-Dobâca a primit pe bună dreptate numele râului care-l străbate.
 

Faptul de a fi brăzdat de Someş e decisiv pentru destinul acestei părţi de pământ românesc.  Capitala lui e aşezată la confluenţa celor două Someşe.  Iar din cele 7 plăşi ale judeţului numai cele 6 care sunt aşezate în lunca Someşului sau împrejurul afluenţilor ce se varsă în Someş chiar pe teritoriul judeţului, fac parte din ţinutul firesc al Românimii din jurul munţilor Rodnei.  Plasa Lăpuş, aşezată pe văile pârâului cu acelaşi nume, care trece prin judeţul Satu-Mare, înainte de a se vărsa în Someş, aparţine atât prin portul, graiul şi firea locuitorilor ei cât şi prin nivelul de viaţă al acestora Românimii din jurul munţilor Bihorului.

Someşul deschide teritoriul judeţului şi spre Apus, celor ce pornesc din câmpia Tisei, şi spre Răsărit, celor ce pornesc din Moldova de Nord, prin trecătorile de la Rodna şi Bârgău. Aici stăteau faţă în faţă, în cursul ultimei mii de ani cele două state care-şi disputau Ardealul de Nord : Moldova şi Ungaria. Comitatul Solnos-Dobâca, cu nobilimea lui maghiară numeroasă, a fost avant-postul răsăritean al Ungariei în Ardealul de Nord, iar Ciceul şi Unguraşul, cetăţi aşezate în jurul Dejului, redutele Moldovei lui Ştefan şi a lui Rareş în Apusul românesc.

Istoria socială a judeţului are aspectul unui proces secular de înlăturare de către băştinaşii Români a păturii suprapuse de nobili cuceritori ai Ungariei post-arpadine. Întinzându-se dinspre Solnoc spre salinele Dejului, Ungurii au luat treptat în săpânire Someşul de azi, în cursul veacurilor XI-XIV. Autoritatea statului maghiar răzbate tot mai la răsărit şi sate româneşti sunt date rând pe rând ca feud, nobililor maghiari. La 1300 viaţa românească a ţinutului e dominată de o pânză deasă de conace nibiliare. Cu slăbirea autorităţii centrale maghiare şi nobilimea din Solnoc-Dăbâca şi-a cucerit o largă autonomie, organizându-se într-un stat cvasi-autonom, comitatul nobiliar. Subţierea treptată a păturii nobiliare maghiare începe încă de atunci. Numeroase familii scapătă şi trec în rândurile ţărănimii, romanizându-se, în concurenţa ce se dezlănţuie în sânul acestei obşti nobiliare de sine stătătoare şi în urma luptelor interne din Principatul ardelean. Când la sfârşitul veacului XVII Austriecii îşi anexează Ardealul, nu mai găsesc în comitat decât  câteva duzini de magnaţi unguri şi o mulţime de nobili în condiţie ţărănească. Scăzând autoritatea magnaţilor, autoritatea austriacă a creat premisele procesului secular de reluare în stăpânire de câtre ţăranii români a acestui ţinut al lor. Împăcarea de la 1866, care dă mână liberă Ungurilor, găseşte judeţul românesc : suprimarea de la 1790-9 a iobăgiei şi reforma agrară de la 1848 îi emancipase în destul de mare măsură pe românii someşeni de sub stăpânirea baronilor unguri. Conacele şi moşiile acestora stăteau ca nişte corpuri străine în mulţimea românească, pornită pe o lentă dar tenace ascensiune economică şi culturală. Acţiunea energică de colonizare cu maghiari desfăşurată de guvernul de la Budapesta în deceniile de  dinainte de 1918 nu a mai putut opri în loc biruinţa elementului românesc. După abia o generaţie, coloniştii maghiari au ajuns aproape pretutindeni în judeţ, să vorbească româneşte la fel de bine ca ungureşte.

Viaţa aceasta în continuă luptă a dat oamenilor din Someş o conştiinţă naţională aprigă şi o fire luptătoare. Procesul de ascensiune al Românimii continuă şi acum. Unirea de la 1918  a înlăturat din politică pojghiţa de magnaţi, reforma agrară a reparat o nedreptate economică. Lupta pentru înlăturarea ultimelor urme economice şi culturale ale stăpânirii străine e însă în toi. Numeroase iniţiative individuale luptă pentru emanciparea prin cooperaţie a ţărănimii, de negustorimea evreiască venită din Maramureş şi pentru îmbunătăţirea prin culturi specializate şi creare de debuşeuri, a situaţiei economice a Românimii someşene. Ţăranii ei înşişi îşi creează izvoare de venit suplimentare, lucrând sezonier în oraşele muntene, prin industrie casnică, strângere de produse (voştină, lână, etc.).

Pe cale de dispariţie în lunca Someşului, portul identic cu cel din Năsăud, cu curele late, pieptar şi pălărie cu boruri largi la bărbaţi, cămăşi înflorate şi zadii cărămizii, la femei, se păstrează în văile afluenţilor Someşului.  Bogăţia de altădată a folclorului someşan o indică faptul că Ion Pop Reteganul, marele povestitor ardelean se trage din Reteag, unul din târgurile judeţului.

Marile construcţii de căi ferate ce se întreprind de câţiva ani în Ardealul de Nord va înlesni considerabil acţiunea de organizare românească a judeţului S.  prefăcând Dejul nod de linii secundare, loc de încrucişare a liniilor Bucureşti- Satu-Mare şi Oradea-Cernăuţi, ele vor crea desigur debuşeuri produselor judeţului şi vor stimula puternic viaţa lui culturală.

Judeţul S.  are un pronunţat caracter agricol. Culmile sale împădurite au dat naştere câtorva exploatări de lemn. O industrie cu caracter mai ales alimentar a înflorit în jurul Dejului şi Becleanului. Intense exploatări de sare şi de aur, proprietăţi ale Statului.
 

Centre comerciale : Dej, Gherla, Beclean. Comerţ de porci, vite şi piei.
 

Agricultura.Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 396.500 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 131.641 ha, adică 33,20 % din suprafaţa judeţului şi 0,45  % din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 3.844 ha, adică 2,92 %, iar mica proprietate 127.797 ha, adică 97,08 %.

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 95.252 ha, astfel repartizate:

Porumbul ocupă 42.855 ha cu o producţie de 305.207 chint. ( prod. medie la ha 7,1 chint.).

Grâul ocupă 33.659 ha cu o producţie de 319.436 chintale (prod. medie 9,5 chint la ha).

Ovăzul ocupă 14.642 ha cu o producţie de 105.179 chint., (adică o producţie medie la ha de 7,2 chint.).

Orzul ocupă 2.501 ha, cu o producţie de 21.962 chintale (prod. media la ha 8,8 chint.).

Secara  ocupă 1.578 ha cu o producţie de 18.503 chint (prod. medie la ha 11,7 chint).

Meiul ocupă 13 ha, hrişca 4 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 10.865 ha. Din această suprafaţă trifoiul  ocupă 6.207 ha, cu o producţie de 15.580 chint. fân şi 475 chint. sămânţă. Lucerna  ocupă 2.024 ha, cu o producţie de 43.304 chint. (media la ha 21,3 chint).  Rădăcinile de nutreţ ocupă 544 ha cu o producţie de 32.540 chintale.

Plantele alimentare ocupă 3.388 ha.  Din această suprafaţă cartofii ocupă 886 ha, cu o producţie de 32.931 chintale. Varza ocupă 819 ha cu o producţie de 23.354 chintale.

Fasolea printre porumb dă o producţie de 12.216 chint, iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 169.434 chintale.

Plantele industriale ocupă 2.882 ha. Din această suprafaţă  floarea-soarelui ocupă 1.003 ha, cu o producţie de 5.112 chintale (media la ha 5,1 chint), cânepa  ocupă 1.767 ha, cu o producţie de 5.164 chint. fuior şi 3.821 chint. sămânţă.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (396.500 ha) ogoarele sterpe ocupă 19.254 ha.

Fâneţele naturale ocupă 30.245 ha cu o producţie de 456.699 chint (media la ha 15,1 chint).

Păşunile ocupă 43.677 ha.

Pădurile ocupă  131.151 ha.

Livezile  de pruni ocupă 1.699 ha.

Alţi pomi fructiferi ocupă 1.531 ha.

Viţa de vie ocupă 351 ha.

Creşterea animalelor. În judeţul S. se aflau în 1935 :

7.571 cai, boi 56.803, bivoli 14.894, oi 164.585,  capre 11.647,  porci 21.428, 1.091 stupi sistematici şi 6.030 stupi primitivi.
 

Industrie.
 

9 mori (2 la Sic şi câte una la Tg. Lăpuş, Beclean, Aluniş, Căşei, Reteag, Mintiul-Gherlei şi Dej), 2 fabrici de ulei (Gherla şi Beclean), 4 de spirt (Sucutard, Recea-Cristur, Gherla şi Iclod), 1 de gheaţă (Gherla), 1 de fire şi postav de lână (Gherla), 2 de tricotaje (Dej şi Beclean), 1 de aţă (Dej), 3 de ţesătorie (Beclean), 1 rafinărie de petrol (Dej), 1 teasc de stors ceară (Căianu-Mic), 1 fabrică de articole de hârtie (Dej), 2 de cărămizi (Dej şi Gherla), 1 exploatare  de tras minereuri (Dej), 1 fabrică de cherestea (Borsec), 2 de bastoane (Beclean), 1 atelier de tâmplărie (Iclod), 1 mină de sare (Ocna Dejului), 1 de aur şi argint (Băiuţ).

Cariere : Caolin (la Răzoare), piatră pentru fabricarea cimentului (Dej, Glod, Răzoare), piatră de tras (Glod, Dej).
 

Credit si cooperatie. În cuprinsul judeţului funcţionează 16 bănci (soc. anonime).

Cooperative de credit (bănci populare) 27, cu 4.246 membri şi cu un capital social vărsat de 4.516.639 lei.

Cooperative forestiere 1, cu 64 membri, cu un capital social vărsat de 298.425 lei.

Cooperative de consum 5, cu 265 membri, cu un capital social vărsat de 357.027 lei.
 

Drumuri. Judeţul S. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.085 km 724 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 134 km 983 m  din care 130 km 322 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 4 km 661 m fiind întreţinuţi de comunele urbane.

Drumuri judeţene 487 km, 470 m, din care 484 km 570 m (pietruiţi), sunt întreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 900 m (pietruiţi şi pavaţi) sunt întreţinuţi de comunele urbane.

Drumuri comunale 1.462 km 271 m.

Lungimea podurilor  este de 7.802,33 metri.

Prin judeţ trec 3  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

•  Cluj - Dej - Halmeu

•  Dej – Bistriţa – Vatra Dornei

•  Beclean - Moisei

Cale ferată. Judeţul S. este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 137 km,  linii înguste simple.
 

Staţii importante : Dej, Gherla, Răstoci,  Rus, Ileanda, Gâlgău, Glod şi Letca.

Poştă, telegraf, telefon. 3 oficii P.T.T. de Stat la Dej, Gherla şi Târgul-Lăpuş. 18 oficii autorizate şi 4 agenţii autorizate la Letca, Răstoci, Stoiana şi Şimişna.

Oficii telefonice la Dej, Gherla, Beclean, Câţcău, Chiochiş, Cuciulat, Gâlgău, Gârbou, Iclod, Ileanda, Ocna-Dejului, Olpret, Reteag, Sic, Şintereag, Stoiceni-Băi, Ţaga, Târgul-Lăpuş, Unguraş.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Băiţa (Chirău), staţiune balneară aşezată în plină câmpie, la 257 m înălţime. Climă foarte caldă şi secetoasă în timpul verii. Ape cloruro-sodice sulfuroase. Indicaţiuni : reumatism, gută, scrofuloză, boli de piele.

Instalaţiuni de băi calde şi bazin de băi reci.

Un hotel cu restaurant în staţiune, alte hoteluri şi locuinţe la Gherla.

Gară la Gherla (2,5 km) pe linia Cluj-Dej.

Stoiceni, staţiune balneo-climatică situată pe un afluent al văii Lăpuşului, între păduri, la 360 m altitudine. Climat sublapin constant, fără curenţi.

Ape cloruro-sodice alcaline. Indicaţiuni : afecţiuni cronice gastro-intestinale, hepatice şi biliare, afecţiunile căilor urinare, gută, diabet.

Instalaţiuni modeste pentru băi, 1 izvor cu apă de masă pentru cura internă, captat modern.

Locuinţe modeste la ţărani.

Gară la Gâlgău (38 km) pe lina Dej- Baia-Mare.

Bizuşa, staţiune balneară de interes local, situată în regiunea dealurilor, la 238 m înălţime. Ape sulfatate şi iodurate. Instalaţie balneară modestă. Câteva vile şi camere în casele ţăranilor.

Gară la Ileanda (3 km) pe linia Dej- Baia-Mare.

Ocna Dejului, staţiune balneară situată în regiune de dealuri şi podgorii, la 321 m înălţime. Ape cloruro-sodice (lacuri sărate concentrate).

Indicaţiuni : reumatism, nevralgii, anemie.

Instalaţie baneară modestă. Camere în casele ţăranilor.

Excursii. Din Lăpuş la Cheile Lăpuşului ; din Dej la Mânăstirea Vad şi ruinele cetăţii Ciceu.

Alpinism pe Ţibleş ; din Groşi sau din Târlişiua, prin Păltiniş, la vârful Ţibleşului.

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 177.186 locuitori din care 48,8 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 55,58 % bărbaţi ştiutori de carte şi 41,7 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  S. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 53.060 locuitori (3.590 mediul urban şi 49.470 mediul rural)

Şcoli secundare. 2 licee de băieţi, 2 gimnazii de fete, 1 gimnaziu comercial de băieţi, 1 şcoală profesională de fete,  1 şcoală normală greco-catolică de băieţi, 1 şcoală normală greco-catolică de fete, 1 şcoală industrială de ucenici.

Şcoli primare. 301 din care 288 rurale şi 13 urbane (264 şcoli de stat şi 37 confesionale), cu un număr total de 32.733 elevi şi 508 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 24 dintre care 19 rurale şi 5 urbane, (21 de Stat şi 3 confesionale), cu un număr total de 1.655 copii şi cu 27 conducătoare.

Instituţii culturale. În judeţul S. se relevă activitatea despărţământului central al Asociaţiei « Astra » cu sediul în oraşul Dej  şi cu organizaţii locale în Beclean, Gârbou, Gherla, Ileanda şi Tg.-Lăpuş.
 

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are  cămine culturale în Căianul-Mic, Dumbrăviţa, Nima, Piatra, Rohia şi Suciul-de-Sus.
 

Liga Culturală are o secţie în comuna Breaza.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 47 cămine culturale, 7 societăţi muzicale şi o bibliotecă, adică în total 55 organizaţii culturale, dintre care 14 au personalitate juridică.

Asoc. « Tinerimea Someşană » din Dej, Soc. tinerilor români din Gherla şi jur, « Junimea », Asoc. Culturală « Tinerimea Lăpuşului », 2 soc. corale la Dej, 1 teatru la Dej, 2 cinematografe la Dej şi Gherla, 3 soc. sportive şi de vânătoare.

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 63,5 % sunt greco-catolici şi 15,1% sunt ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 237 biserici greco-catolice, 37 de biserici ortodoxe, 10 biserici romano-catolice, 48 reformate, 1 armeano-catolică, 4 case de rugăciune adventiste,  23 sinagogi şi  case de rugăciune evreieşti.
 

3 mânăstiri greco-catolice : Sf. Ana (comuna Rohia), Sf. Maria (comuna Strâmbu), şi Sf. Maria (comuna Nicula).
 

Instituţii bisericeşti.  6 protopopiate greco-catolice, 2 protopopiate ortodoxe, 1 romano-catolic, 2 protopopiate reformate.
 

Judeţul S. se află în eparhia greco-catolică a Episcopiei Gherlei şi Clujului (Mitropolia Albei-Iulii şi Făgăraşului) şi în eparhia ortodoxă a Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului).

Organizare administrativă. Capitala judeţului Someş este oraşul Dej. Judeţul are 2 oraşe (Dej şi Gherla) şi 261 sate împărţite astfel:
 

•  Plasa Beclean                                   37 sate

•  Plasa Chiochiş                                  28 sate

•  Plasa dej                                            60 sate

•  Plasa Gârbou                                    21 sate

•  Plasa Gherla                                     33 sate

•  Plasa Ileanda                                    51 sate

•  Plasa Lăpuş                                       31 sate

Organizare judecătorească : Un tribunal la Dej cu 2 secţiuni, 12 magistraţi, 1 prim-procuror şi 1 procuror în Circumscripţia curţii de Apel din Cluj.
 

7 judecătorii la dej, Gherla, Beclean, Chiochiş, Gârbou, Ileanda şi Tg.-Lăpuşului cu un total de 18 magistraţi.

Organizare sanitară.  Un spital judeţean la Dej.

Infirmerie de stat în Gherla. Duspensare de stat în Dej şi Tg.-Lăpuşului.

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor  Dej şi Gherla.

Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale din Dej  are  servicii medicale în Dej, Gherla, Ocna-Dejului, Beclean, Ileanda, Gţrbou, Tg.-Lăpuşului şi Băiuţ, cu un total de 11 medici şi 2 farmacişti.
 

În Dej activează :Soc. « Crucea Roşie », Oficiul I.O.V.,  Soc. femeilor ortodoxe, Soc. femeilor gerco-catolice, Soc. femeilor romano-catolice, Soc. femeilor reformate, Asoc. Femeilor izraelite, Cercurile de ajutorare a funcţionarilor administrativi, a funcţionarilor financiari şi a funcţionarilor din justiţie, Căminul de ucenici, Soc. de ajutor mutual de înmormântare.

La Gherla : Orfelinatul armeano-catolic de băieţi, Orfelinatul armeano-catolic de fete, Institutul « Karacsonyian » pentru adăpostirea bătrânilor şi a infirmilor.

• Dej, capitala judeţului
  Stema. Pe scut de aur, o biserică neagră, cu un singur turn, văzută din profil şi având acoperişul roşu, aşezată pe o terasă verde şi însoţită de un călugăr negru, privind către stânga şi ţinând deasupra ei un târnăcop, tot negru.
  Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
  Vechea stemă, rectificată.
  Istorie
  Vechime şi desvoltare istorică. Una din cele dintâi aşezări strategice ale ungurilor în Ardeal, la confluenţa celor două Someşuri, în apropierea unor bogate zăcăminte
  de sare, Dejul e atestat documentar încă din sec. XIII.
  În secolele XV şi XVI, Dejul a fost înconjurat de posesiunile domnilor
  Moldovei: Vadul şi Ciceul.
  Monumente istorice. Biserica reformată, fostă catedrală catolică, în stil gotic
  transilvan din secolul XV, cu puternice contraforturi. Bolta a fost acoperită de un tavan inestetic construit de reformaţi.
  Mânăstirea franciscană din sec. XVII, cu lungi pridvoare ogivale.
  Biserica greco-catolică, din sec. XVIII.
  Populaţie
  Oraşul D. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 15.311 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1931
  este de 15.434 locuitori, indicând un spor natural de 123 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 0,8%.
  Economie
  Industrie şi comerţ. 1 moară sistematică, 1 fabrică de aţă, 1 rafinărie de petrol, 1 fabrică de hârtie, 1atelier de tăbăcărie, 1 exploatare de trass şi minereuri, 1fabrică
  de cărămizi şi 1de olărie. Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000.000 lei şi peste: Moara Dejană (soc.10, inv.13), Industria de petrol I. Friedman (inv. 28) şi Uzinele Ardelene pentru exploatarea de trass şi minereuri (soc. 5, inv. 17).
  Desvoltarea comerţului şi a industriei este influenţată defavorabil de apropierea municipiului Cluj.
  Comerţ întins cu piei brute. Comerţ local cu cereale, lemnărie, produse miniere, animale, fructe şi brânzeturi.
  Bâlciuri: 3 Martie, 3 Iunie, 11August şi 15 Septemvrie.
  Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), « Casa de păstrare şi banca de credit » din Cluj (filială), Banca Ardeleană şi Casa de păstrare din Cluj (filială), Banca de credit, Banca Poporală, Banca « Someşana », Banca Ţibleşană, Banca pentru agricultură, industrie şi comerţ, Banca de credit mărunt, Banca Românească din Valea Someşului, Banca Economică.
  Finanţe publice. Bugetul oraşului D. pe exerciţiul 1936-1937 prevede 9.542.544 lei venituri şi cheltuieli.
  Cultură
  Învăţământ. Liceul de băieţi « Andrei Mureşanu », Gimnaziu de fete, Gimnaziu comercial de băieţi, Şcoală de ucenici industriali, 4 şcoli primare de stat, 3 şcoli primare confesionale (romano-catolică, reformată şi izraelită), 3 şcoli de copii mici (2 de stat şi 1 confesională).
  Instituţii culturale. Asoc. pentru literatura şi cultura poporului român « Astra »,  Asoc. naţional-culturală şi sportivă « Tinerimea Someşană ».
  Teatru judeţean, 1cinematograf, 2 societăţi corale.
  Religie
  Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 biserică ortodoxă, 1greco-catolică, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 casă de rugăciuni adventistă, 1 sinagogă şi 1 casă de rugăciuni a israeliţilor neologi.
  Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox, 1 protopopiat greco-catolic.
  Ziare şi reviste. “Gazeta oficială a judeţului Someş”, “Gând nou », “Poporul”, “Szamosmente”, “Szamosvölgyi Napló ».
  Administraţie
  Oraşul D., capitala jud. Someş, este situat la 60 km de Cluj şi 503 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Cluj- Baia-Mare. Punct de plecare pe linia Dej - Bistriţa Bârgăului.
  Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Legiune de jandarmi, Serv. de poduri şi şosele, Revizorat şcolar, Serv. sanitar judeţean, Serv. ve-
  terinar judeţean, Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar comunal, Administraţie financiară, Consilierat agricol, Cameră de Agricultură, Pretură, Ocolul silvic Dej, Ocolul silvic Beclean, 2 percepţii fiscale, Birou de măsuri şi greutăţi, Casă de asigurări sociale, Depozit de spirt, Depozit C.A.M., Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Pompieri, 2 notari publici.
  Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor, Reuniunea comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor din Dej şi împrejurimi, Asociaţia cismarilor, Asociaţia olarilor, Asociaţia tăbăcarilor.
  Edilitate. Uzină electrică, apaduct, canalizare, pavagii din bazalt, abator, grădini publice, strand.
  Sănătate publică. Spital judeţean, dispensar de stat.
  Asistenţă şi prevedere socială. Casă de asigurări sociale, Soc. “Crucea Roşie”, Oficiu I.O.V., Soc. femeilor ortodoxe române, Soc. femeilor greco-catolice, Soc. femeilor romano-catolice, Soc. femeilor reformate, Asoc. femeilor izraelite,
  Centrul cultural şi de ajutorare al funcţionarilor administrativi din jud. Someş, Cercul cultural şi de ajutorare al funcţionarilor financiari, Cercul cultural şi de ajutorare al
  funcţionarilor justiţiei, Căminul de ucenici, Asoc. de ajutor mutual pentru înmormântare.
   
   

Gherla, comună urbană, situată lângă râul Someşul Mic (250 m deasupra nivelului mării), la 15 km de reşedinţa judeţului, 45 km de Cluj şi la 491 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Cluj – Dej - Baia-Mare.

Are 6.699 locuitori.
 

1 fabrică de spirt şi 1 de cărămidă.

Comerţ de porci de rasă, vite şi piei.

Banca « Concordia » S.A., Banca « Ţăranul », Banca de Credit din Cluj (filială), Banca Învăţătorilor şi Casa de păstrare.

Liceul de băieţi « Petru Maior », Gimnaziul de fete, Şcoala normală greco-catolică de băieţi, Şcoală normală greco-catolică de fete, 4 şcoli primare şi 1 grădină de copii.

Asociaţia « Astra », Soc. tinerilor români din Gherla şi jur « Junimea »,  1 sală de cinematograf, 2 societăţi sportive, 1 de vânătoare.

1 biserică greco-catolică, 1 biserică ortodoxă, 1 romano-catolică, 1 reformată, 1 armeano-catolică, 1 singogă.

Protopopiat ortodox, Protopopiat greco-catolic.

Primărie, Pretură, Judecătorie mixtă, Percepţie fiscală, Serviciul sanitar, Serviciul veterinar, Poliţie, Oficiu telefonic, Oficiu P.T.T..

Reuniunea meseriaşilor, Reuniunea cojocarilor, Reuniunea cizmarilor, Reuniunea comercianţilor armeni.

Beclean, comună rurală, situată pe malul stâng al râului Someş.

Are 3.364 locuitori.

3 fabrici de ţesătorie, 1 de tricotaje, 2 de bastoane.

Judecătorie, Percepţie, Circ. Sanitară, Circ. Veterinară, Regiune agricolă, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.