Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Tecuci şi-a luat numele de la oraşul capitală, aşezat pe pârâul Tecuciului. Cuvântul Tecuci este de origine slavă după unii cercetători, cumană după alţii.

Prima menţiune a acestui ţinut o aflăm în cronica moldo-polonă la 1566. Din acest ţinut s-au ridicat numeroase familii de boieri mari din Moldova, ca : Nicoară Cândrea, Bucium, Şendrea, Grozav, Berheciu, Nicoriţă.
 

Monumente istorice. Mânăstirea Răchitoasa, zidită de boierul Ianachi Cămăraşul, la sfârşitul sec XVII.
 

Casa şi biserica poetului Costache Conachi din Ţigăneşti.
 

Palatul lui Vogoridi, (transformat în şcoală a Academiei Române), din Ţigăneşti.

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul Tecuci  numără 157.079 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

b) Pe grupe de vârsta:
 

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul Tecuci după  cifrele publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Judeţul Tecuci are un caracter exclusiv agricol. Viţa de vie se cultivă intens.  
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 240.800 ha.

Suprafaţa arabilă este de 152.370 ha, adică 63,43 % din suprafaţa judeţului şi 0,52  % din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 15.250 ha, adică 9,98 %, iar mica proprietate 137.480 ha, adică 90,02 %.

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 135.304 ha, astfel repartizate:

Porumbul ocupă 78.537 ha cu o producţie de 534.051 chintale (prod. medie 6,8 chint la ha).

Ovăzul ocupă 22.659 ha cu o producţie de 104.231 chintale, (adică o producţie medie la ha de 4,6 chint.).

Orzul ocupă 17.496 ha, cu o producţie de 102.896 chintale (prod. media la ha 5,8 chint.).

Grâul ocupă 16.324 ha cu o producţie de 138.376 chintale ( prod. medie la ha 8,4 chint.).

Secara  ocupă 154 ha, iar meiul 109 ha. Măturile 24 ha, hrişca 1 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 9.886 ha. Din această suprafaţă dughia  ocupă 6.575 ha, cu o producţie de 128.212 chint. (media la ha 19,5 chint.). Lucerna  ocupă 888 ha, cu o producţie de 27.084 chint. fân (media la ha 30,5 chint) şi 30 chint. sămânţă. Alte fâneţe cultivate ocupă 2.268 ha, cu o producţie de 42.638 chintale, (media la ha este de 18,8 chint.). 

Plantele alimentare ocupă 4.640 ha.  Din această suprafaţă fasolea  ocupă 2.703 ha, cu o producţie de 14.866 chintale. Pepenii verzi şi galbeni  ocupă 644 ha, cu o producţie de 49.781 chint. (media la ha 77,3 chint.).

Fasolea printre porumb dă o producţie de 45.318 chint, iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 369.565 chintale.

Plantele industriale ocupă 933 ha. Din această suprafaţă  floarea soarelui  ocupă 297 ha, cu o producţie de 2.495 chint., cu o medie la ha de 8,4 chint.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (240.800 ha) ogoarele sterpe ocupă 1.967 ha.

Fâneţele naturale ocupă 2.088 ha cu o producţie de 36.331 chint (media la ha 17,4 chint).

Păşunile ocupă 13.816 ha.

Pădurile ocupă  30.645 ha.

Livezile  de pruni ocupă 338 ha.

Alţi pomi  fructiferi ocupă 890 ha.

Viţa de vie ocupă 8.978 ha, din care viile pe rod 7.870 ha cu o producţie de 551.061 hl (prod medie  la ha 70,0 hl).

Creşterea animalelor. În judeţul Tecuci se aflau în 1935 :

16.019 cai, 42.754 boi, 38 bivoli, 103.075 oi, 1.470 capre, 30.834 porci, 2.610 stupi sistematici şi 4.200 stupi primitivi.
 

Industrie. 2 mori sistematice, 89 mori ţărăneşti, 2 fabrici de spirt (Tecuci şi Podul Turcului), 1 de pielărie, 1 de cherestea, 2 de lumânări, 1 de cărămidă (toate la Tecuci).
 

Drumuri. Judeţul Tecuci este străbătut de o reţea totală de drumuri de 844 km 175 m, repartizată astfel :

Drumuri naţionale 81 km 264 m întreţinute de Direcţia Generală a Drumurilor şi pietruite în întregime.

Drumuri judeţene 407 km 745 m , din care o reţea de 235 km  947 m pietruiţi sunt întreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 1 km 050 m sunt întreţinuţi de oraşul Tecuci.

Drumuri comunale 355 km 166 m.

Lungimea podurilor  este de 4.024,00 metri.

Prin judeţ trec 3  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

1. Susita – Tecuci - Bârlad

2. Focsani – Hanul Conache - Galati

3. Tecuci – Hanul Conache

Cale ferată. Judeţul Tecuci  este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 79 km, din care 12  km linii principale duble şi 67 km linii principale simple.

Itinerarii principale : Accelerate : Bucureşti – Iaşi – Chişinău (Kiev, Moscova)

Staţii principale: Tecuci

Poştă, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat, la Tecuci, Găiceana, Iveşti, Nicoreşti, Podul Turcului şi Stăniseşti, 1 agenţie specială (Berheci)  şi 3 gări cu serviciu poştal.

Oficii telefonice: Tecuci, Găiceana, Iveşti, Nicoreşti, Podul Turcului, Stăniseşti şi Berheci.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Judeţul Tecuci nu aduce o contribuţie mai de seamă la drumeţia românească.

Singură valea Siretului face excepţie : începând de la Corni şi până mai jos de Schitu Sihastru, luncile ei terminate în păduri şi mărginite de dealuri, etajate în terase domoale, oferă drumeţului un peisagiu odihnitor : toamna şi primăvara îndeosebi, o rară coloare şi poezie.

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 120.730 locuitori din care 56 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 71,4 % bărbaţi ştiutori de carte şi 40,3 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  Tecuci (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 42.929 locuitori ( 3.570 mediul urban şi 39.359 mediul rural)
 

Şcoli secundare : 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu comercial, un gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete.

Şcoli primare. 202 din care 191 rurale şi 11 urbane, cu un număr total de 25.551 elevi şi 410 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 12, dintre care 8 rurale şi 4 urbane, (11 de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 699 copii şi cu 12 conducătoare.

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 27 cămine culturale.

Centrala Caselor Naţionale are organizaţii culturale în Nicoreşti-Târg şi Buciumeni.

Liga Culturală are secţiuni la Tecuci, Corod, Lieşti, Tudor Vladimirescu şi Ţepu.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine  în judeţ 35 cămine culturale, 24 biblioteci, 3 societăţi muzicale,  adică în total 62 organizaţii culturale, dintre care 27 au personalitate juridică.

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 96,2 % sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 161 biserici ortodoxe, 1 capelă romano-catolică, 1 casă de rugăciune adventistă de ziua a şaptea şi 3 sinagogi.

2 schituri de călugări (Buciumeni şi Ploscuţeni), 1 mânăstire de maici (Buciumeni).

Instituţii bisericeşti. Judeţul Tecuci are 2 protopopiate ortodoxe cu reşedinţă la Tecuci şi Zeletin şi se află în jurisdicţia Arhiepiscopiei Iaşilor (Mitropolia Moldovei şi Sucevei).

Organizare administrativă. Capitala judeţului Tecuci este oraşul Tecuci. Judeţul are 266 sate împărţite astfel:
 

I. Plasa Brahasesti 37 sate.

II. Plasa Gaiceana 89 sate.

III. Plasa Ivesti 30 sate.

IV. Plasa Podul Turcului 77 sate.

V. Plasa Tecuci 33 sate.

Organizare judecătorească : Un tribunal la Tecuci cu o secţiune, 8 magistraţi şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel din Galaţi.
 

5  judecătorii la Tecuci, Iveşti, Podul Turcului, Stănişeşti, Găiceaua Târg, cu un
total de 10 magistraţi.

Organizare sanitară.  Spitale de stat la Tecuci, Corni, Nicoreşti, Podul Turcului şi Iveşti-Târg.

Dispensare la Şerbăneşti, Găiceaua-Târg, Brăhăşeşti, Răchitoasa şi Stănişeşti.

Dispensar Judeţean, Dispensar Comunal, Serviciul Sanitar al judeţului şi Serviciul Sanitar al oraşului Tecuci.

Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale are 1 serviciu medical  la Tecuci, cu 3 medici.  Direcţia ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale întreţine Azilul de bătrâni « Alecu şi Catina Atanasiu » din Tecuci şi Aşezământul  pentru ocrotirea bătrânilor şi infirmilor din Răchitoasa (160 ocrotiţi).
 

În oraşul Tecuci mai activează : Soc. « Crucea Roşie », Oficiul I.O.V., Soc. “Principele Mircea”, Soc.
Pentru profilaxia tuberculozei, Soc. “Regina Elisabeta” şi 1 cămin de ucenici.

• Tecuci, capitala judeţului
  
  Stema Scut despicat. În primul cartier, pe albastru, un turn de veghe, de argint, în vârful
  unei coline, tot de argint; în cartierul al doilea, pe roşu, un iepure de aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze.
  Este o veche stemă rectificată, la care s-a adăugat movila dela Tecuci, care servea în vremurile cele mai vechi drept loc de veghe.
  Scutul timbrat cu o coroană murală de argint, cu 5 turnuri.
  Istorie
  Vechime şi desvoltare istorică. Anul întemeierii oraşului T. nu se cunoaşte. Prima menţiune documentară datează dela 1 Septemvrie 1435, când Iliaş Voevod comunică regelui Poloniei, Vladislav, că a dat fratelui său, între altele, « oraşul Tecuci cu tot ocolul ». Numele este, după unii cercetători, de origine slavă, după alţii, pecenego-cumană. A fost şi loc de vamă, pe drumul ce ducea dela Iaşi la Dunăre şi spre Ţara Românească.
  Letopiseţul spune că la 1475, Ştefan cel Mare, alungând pe Turci, după bătălia dela Podul Înalt şi înnecându-i în locul numit Vadul Turcilor, s-a oprit la movila cea mare a Tecuciului, care este în partea de V a oraşului, şi s-a odihnit trei zile.
  Aici s-au petrecut în 1587, sub Petru Şchiopul, şi în 1624 sub Mihnea, nunţi domneşti la cari luară parte voevozii şi boerii Moldovei şi ai Ţării Româneşti.
  Pe atunci, seniorul de Joppecourt, care participase la luptele dintre Movileşti, scria în cartea sa  « Histoire sommaire des choses plus mémorables advenues aux derniers
  troubles de Moldavie »,  tipărită la Paris în 1620 : Ticouche est une ville frontiėre assez bonne.
  Populaţie
  Oraşul T. avea în 1930, conform rezultatelor provizorii ale recensământului din acel an, 17.259 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 17.759 locuitori, indicând un spor natural de 500 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 2,9%.
  Economie
  Industrie şi comerţ. 2 mori sistematice, 5 mori ţărăneşti, 1 fabrică de spirt, 1 de pielărie, 1 de cărămidă şi 2 fabrici de lumânări.
  Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: Moara Aron Igner (inv. 6),  Moara  « Izbânda Tecuciului » (inv.8), Fabrica de cărămidă  « Girot »  (inv. 6) şi Fabrica de pielărie Max W. Segall (inv. 6).
  Oraşul T., capitala unui judeţ agricol, bogat în păduri şi podgorii, face comerţ de cereale, vinuri, animale şi produse animale.
  Bâlciu la 24 Iunie.
  Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Federală  “Unirea”, Banca
  “Tecuciul”, Banca Sindicatului Agricol, Banca Sindicatului Viticol, Banca “Prevederea”,   Banca “Concordia”, Banca Comercială, Banca de Scont, Banca “ Frăţia”, Banca populară “Independenţa”, Banca  “Creditul Tecucian”,  Banca  “Creditul Mărunt”, Banca Agricultorilor, Casa Ţărănească.
  Finanţe publice. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936-37 prevede 16.447.120 lei venituri şi cheltuieli.
  Cultură
  Învăţământ. Liceul de băieţi “Dimitrie A. Sturdza », Liceul de fete « Tache şi Elena Anastasiu », Gimnaziu industrial de băieţi cu 3 secţii: fierărie, tâmplărie şi rotărie,
  Gimnaziul industrial de fete « Tache şi Elena Anastasiu », Gimnaziu comercial de băieţi; 10 şcoli primare de fete şi băieţi şi 2 şcoli de copii mici.
  Instituţii culturale. Muzeul comunal de arheologie şi ştiinţe naturale « Mihail Dimitriu »,  Biblioteca comunală, Teatru-cinematograf comunal, Fundaţia Culturală  « Teodor şi Maria Cincu », Căminul Fundaţiei Culturale Regale «  Principele Carol », Căminul Ligii Culturale, Ateneul Cultural « Ştefan Petică », 1 soc. corală, 2 societăţi sportive, 1 soc. de turism şi 1secţie a Automobil-Clubului.
  Ziare şi reviste. « Curierul Tecuciului », « Cuvântul Nostru », « Buletinul oficial al judeţului Tecuci »,  « Pământ şi Vot ».
  Religie
  Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 8 biserici ortodoxe, 1 capelă romano-catolică, 1 casă de rugăciune a adventiştilor de ziua şaptea şi 3 sinagogi.
  Instituţii bisericeşti. 1protopopiat ortodox.
  Administraţie
  Oraşul T., capitala judeţului Tecuci, este situat la 78 km de Galaţi şi 220 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti -Iaşi şi Galaţi - Cluj.
  Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Serv. judeţean de drumuri, Serv. sanitar judeţean, Serv. sanitar comunal, Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar co-
  munal, Revizorat şcolar, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Cameră agricolă,
  cameră de industrie şi comerţ, Judecătorie, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Penitenciar.

   

  Asociaţii. Uniunea avocaţilor, Baroul avocaţilor, Corpul contabililor autorizaţi, Sfatul negustoresc, Soc. Corpului Didactic, Sindicatul Morarilor, Corporaţia meseriaşilor şi
  industriaşilor şi două asociaţii de pensionari.
  Edilitate. Oraşul Tecuci are uzină electrică şi apaduct, şi este pavat în parte.
  Sănătate publică. Spitalul „Anton Cincu”, Dispensar judeţean, Dispensar comunal.
  Asistenţă şi prevedere socială. Soc. “Crucea Roşie”, Soc. “ Principele Mircea”, Oficiu I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Societatea “ Regina Elisabeta”,  Azilul de bătrâni şi bătrâne “Alecu şi Catina Anastasiu”, Cămin de ucenici.
   

În sudul Tecucilor, şi singurul oraş al judeţului, se înşiră pe mai mulţi km o serie de sate mari, care formează un singur corp. Între acestea, cele mai importante sunt : Buceşti, Iveşti, Lieşti, care joacă un rol de târguşor. În regiunea de stepă sunt deasemenea 2 sate mari, cu aproape 4000 de locuitori fiecare : Corod şi Matca.