Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul T.  cuprinde între limitele sale  o regiune bogată în amintiri romane. Un drum militar încingea judeţul la apus, la miazănoapte şi la răsărit, pe cele trei maluri ale sale. El ducea de-a lungul Dunării, de la Carsium (actuala Hârşova), prin Beroe (Ostrov), Troesmis (Igliţa), Arubio (Măcin), Noviodunum (Isaccea), la Salsovia, Ad Stoma, şi Ulmetum – localităţi situate acum la apus de bălţile Reazelmului, sau între Reazelm şi Dunăre, dar care, în timpul cuceririi romane se aflau pe malul însuşi al Pontului.
 

Dintre acestea Beroe şi Troesmis par a fi străvechi aşezări getice, ca şi Salsovia, geto-dacică (cf. Berzovia); Noviodunum este, după finala sa caracteristică, o cetate de origine celtică; Ad Stoma e un nume greco-roman; Ulmetum e roman. Troesmis domina aceste aşezări romane sau romanizate, prin importanţa sa strategică. Sediu, pentru un timp, a legiunii V Macedonica, cetate cu drept de municipiu, ea avea un ponfitex, un aedilis, un questor, un colegiu al dendrophorilor luntraşi, cu o patroană, Marcia Basilissa şi cultul importat din Asia-Mică al lui Jupiter Dolichenus.

La Salsovia, Pârvan a descoperit urmele unui castru, inscripţiile unor legionari care se închină Soarelui, un val al lui Constantin cel Mare.
 

Ca şi restul Dobrogei, regiunile judeţului Tulcea au cunoscut încă din sec VI î. Ch. dominaţia getică a diverşi regi locali, până ce Boerebista, rege unificator al Daciei, îi aduse pe toţi sub ascultarea sa. În sec I d. Ch., Romanii cuceriră ţinutul care, împreună cu regiunile de la Nordul lui - Bugeacul de astăzi – îl integrară Moesiei inferioare. În limitele acestei cuceriri romane avea să se constituie, în sec XIV, stăpânirea „băsărăbească” a lui Mircea el Bătrân.
 

Tulcea se afla probabil încă de pe timpul lui Nicolae Alexandru în raza de influenţă a voevodatului muntean.
 

Într-adevăr, întâiul mitropolit al Ţării la Curtea de Argeş a fost Iachint, venit la 1359 din aceste părţi ale Dobrogei: din Vicina care ca şi Chilia a fost în Evul Mediu un mare emporiu.
 

În sec XVI Mitropolia ortodoxă a  Brăilei (a Proilavei) şi-a întins jurisdicţia asupra acestui ţinut.
 

Monumente istorice. Ruinele municipiului Troesmis, la Igliţa, compus din două castre, dintre care cel mai vechi este cel apusean, construit probabil pe locul unei vechi aşezări getice.  Castrul de răsărit a fost  sediul legiunii V Macedonica înainte de strămutarea ei în Dacia. Turnurile cu trei şiruri de întărituri, ca şi zidurile gigantice, construite din material păgânesc : lespezi de mormânt, pietre de templu, etc., datează din epoca lui Justinian.
 

Ruinele castrului Ulmetum pe malul Reazelmului, scoase la lumină de Pârvan. Inscripţii şi statui din epoca decadenţei romane.
 

Chilia Veche, în faţa ilustrei cetăţi moldoveneşti de altădată. Pe locurile acestea se afla în sec XIV o aşezare genoveză. : Licostomo.
 

Mânăstirea Cocoş, din apropierea Isaccei, înălţată de arhimandritul Visarion, originar din munţii Făgăraşului, în 1835.

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul T.-M.  numără 183.391 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

b) Pe grupe de vârsta:
 

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul Tulcea conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Tulcea a fost de 211.403 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 183.391 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 2.012 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 15,3 %.

Dobrogea scăldată-n soare

     Şi în marea mişcătoare...
 

Tulcea e judeţul de piatră, de podiş şi de deltă, care cuprinde o întinsă şi variată regiune geografică.
 

Spre apus munţii Măcinului, gârbovi de vreme, îşi înlănţuie capetele dure, dominând Dunărea. Aci se taie piatră. 
 

Spre miazănoapte, undele liniştite ale Dunării cu multe întorsături, aduc adieri de câmpie şi răcoare de vegetaţii – aici sunt păduri întregi, fără înfăţişarea trufaşă a celor de la munte, ci blânde şi înmiresmate păduri de tei ; Isaccea, Nicoliţel, Teliţa sunt învăluite de ele ; apoi Delta, cu taina de vegetaţie şi împărăţia păsărilor, unde braţul de mijloc, singurul canalizat, duce la portul Sulinei, punct de continuă dispută economică, acolo  unde « bătrânul Danubiu îşi pierde numele şi apa în mare » ; la răsărit Marea Neagră, cu limanele ei bogate în peşte şi, la miazăzi, uşoare povârnişuri până la limita judeţului Constanţa.
 

Pe drumuri îţi vorbesc vestigiile trecutului prin vechea cetate Heraclia de la Enisala, aproape în picioare, cu tainica ei făptură istorică sau cuvioşia ortodoxă prin cele câteva mânăstiri presărate ici şi colo în colţul dinspre apus-miazănoapte – Cocoş, Celicdere, Sauna, Taiţa.
 

Pe toată întinderea judeţului, destul de mare de altfel, numai un capăt de cale ferată, venită din  judeţul vecin, cu  staţia terminus Babadag. Babadagul era odinioară punct de supraveghere asupra întregii Moldove, până dincolo de Nistru.  Încolo nimic decât calea apelor şi drumuri destul de multe. Tulcea e doar patria granitului.
 

Domnia vântului stăruie aici mai mult ca oriunde ; morile de vânt sunt neclintită mărturie.
 

Stăpânii de odinioară, Turcii, nu sunt decât o mână, îngrămădiţi mai mult pe lângă Dunăre, la Măcin de pildă, păstrându-şi aceeaşi specifică înfăţişare orientală ; de la ei au rămas numiri de sate şi de locuri ; încolo satele colonizate cu nemţi veniţi din Sudul Basarabiei, sau italieni meşteri tăietori în piatră, făcând cuib în sate din preajma granitului, Turcoaia, Grecii, Iacob-Dealul sunt alcătuiri de aceşti cioplitori ; lipoveni în jurul apelor cu peşte ; bulgari presăraţi ici-colo ; autohton este însă românul, care s-a strecurat în decursul vremurilor şi este stăpân pe viaţa satelor.

Ion Niţescu, fost prefect al Tulcei şi cântăreţul vitejiei soldatului român în războiul Neatârnării (« Pui de lei » sunt plăsmuirea lui) a căutat să dezorientalizeze pământul acesta prin statornice colonizări.
 

Tulcea, reşedinţa judeţului, aşezat în amfiteatru,  un oraş static, un port fără mişcare, vasele de mare trec prin faţa lui fără să oprească ; aci te duce calea apei, oraşul rămânând izolat ca şi Ismailul, pe timpul iernii.

Datorită aspectului geografic atât de variat al judeţului, ocupaţiunile locuitorilor lui sunt deasemenea variate : agricultura, pescuitul, albinăritul, creşterea vitelor, exploatarea pădurilor şi a carierelor de granit. Judeţul Tulcea cuprinde cea mai bogată regiune piscicolă a ţării, aci se exploatează anual peste 8.500.000 kg peşte proaspăt şi sărat, în valoare de circa 15 milioane de lei. Cultura tutunului, deasemenea ia o dezvoltare din ce în ce mai mare.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 862.600ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 235.529 ha, adică 27,30 % din suprafaţa judeţului şi 0,80  % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 2.128 ha, adică 0,90 %, iar mica proprietate 233.401 ha, adică 99,10 %.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 198.428 ha, astfel repartizate:
 

Orzul ocupă 89.205 ha, cu o producţie de 435.723 chintale (prod. media la ha 13,1 chint.).
 

Porumbul ocupă 69.186 ha cu o producţie de 273.495 chintale (prod. medie 4,0 chint la ha).
 

Grâul ocupă 15.180 ha cu o producţie de 65.335 chint. ( prod. medie la ha 4,3 chint.).
 

Ovăzul ocupă 14.221 ha cu o producţie de 58.032 chint., (adică o producţie medie la ha de 4,1 chint.).
 

Secara  ocupă 5.905 ha. iar meiul 4.727 ha, hrişca 2 ha, măturile 2 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 12.948 ha. Din această suprafaţă dughia ocupă 11.788 ha cu o producţie de 53.641 chintale (media la ha 4,5 chint.).
 

Plantele alimentare ocupă 5.560 ha.  Din această suprafaţă pepenii verzi şi galbeni ocupă 1745 ha, cu o producţie de 138.023 chint. Cartofii ocupă 1.386 ha, cu o producţie de 33.586 chintale. Fasolea ocupă 1.243 ha, cu  o producţie de 5.249  chint, iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 40.506 chintale.
 

Plantele industriale ocupă 16.692 ha. Din această suprafaţă  rapiţa   ocupă 12.036 ha, cu o producţie de 30.538 chint. Inul ocupă 4.167 ha, cu o producţie de 11.493 chint. fuior şi 12.773 chint. sămânţă.
 

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (862.600 ha) ogoarele sterpe ocupă 1.901 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 2.027 ha cu o producţie de 29.391 chint (media la ha 30 chint).
 

Păşunile ocupă 32.216 ha.
 

Pădurile ocupă  78.995 ha.
 

Pomii fructiferi ocupă 89 ha.
 

Viţa de vie ocupă 4.196 ha, din care viile pe rod 3.540 ha cu o producţie de 144.328 hl.
 

Creşterea animalelor. În judeţul Tulcea  se găseau în 1935 :
 

47.739 cai, 52.677 boi, 312 bivoli, 192.451 oi, 12.333 capre, 35.237 porci, 4.803 stupi sistematici şi 1.070 stupi primitivi.
 

Industrie. 13 mori sistematice, 2 de biscuiţi şi covrigi (Tulcea), 1 de torturi de lână (Topolog), 1 de postav şi fire de lână, 2 de frânghii, 2 de pielărie, 3 de cherestea, 1 mină de cupru, 4 exploatări de piatră şi granit (2 Măcin, 1 Turcoaia, 1 Iacob- Deal).
 

Alte cariere : piatră calcară pentru construcţii, şosele, pavaje, la Principele Mihaiu, Greci şi Tulcea ; piatră de granit la Greci şi Tulcea ; piatră calcară pentru fabricarea varului la Caraorman şi Somova ; argilă la Somova, pietriş la Măcin.
 

Comert. Comerţ cu cereale, animale, peşte, cherestea. Exportul din portul Sulina.
 

Drumuri. Judeţul Tulcea  este străbătut de o reţea totală de drumuri de 974 km 260 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 115 km 135 m  din care 147 km 282 m sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 2 km 692 m fiind întreţinuţi de comunele urbane.
 

Drumuri judeţene 295 km 706 m, din care 288 km  176 m (pietruiţi şi pavaţi în întregime), sunt întreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 7 km 530 m (pietruiţi şi pavaţi) sunt întreţinuţi de comunele urbane.
 

Drumuri comunale 171 km şi 581 m.
 

Lungimea podurilor  este de 2.544,25 metri repartizată astfel : poduri naţionale 978,30 m, judeţene 1.355,45 m, şi comunale.
 

Prin judeţ trec 2  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Braila – Macin – Tulcea – Constanta (Tulcea – Isaccea =36 km ; Tulcea – Macin =75 km ; Tulcea – Babadag=34 km)
 

2. Garvan – I. C. Bratianu
 

Navigaţie fluvială. Curse zilnice ale soceităţii N.F.R. pe liniile : a) Brăila -
Galaţi – Isaccea – Tulcea  - Ismail – Chilia Nouă – Chilia Veche - Vâlcov. b) Tulcea – Sulina c) Măcin - Brăila – Hârşova
 

Navigaţia maritimă. Vapoarele societăţii S.M.R. fac curse regulate între :

1. Galaţi – Sulina – Constanţa - Istanbul – Izmir – Pireu – Malta – Napoli (sau Geneva) – Marsilia – Barcelona – Valencia – Alger – Istanbul – Constanţa – Sulina – Galaţi.
 

2. Galaţi – Sulina – Constanţa – Istanbul – Haifa – Tripoli – Beirut – Iaffa – Port – Said – Alexandria – Izmir – Istanbul – Constanţa – Sulina – Galaţi
 

3. Galaţi – Sulina – Constanţa – Pireu – Volo – Salonic – Chios – Izmir – Istanbul – Constanţa – Sulina – Galaţi.
 

Cale ferată. Judeţul Tulcea este străbătut  de o linie de cale ferată –secundară simplă de 20 km.
 

Staţii importante : Babadag, cap de linie.
 

Prelungirea liniei de la Babadag la Tulcea este pe cale de execuţie.
 

Poştă, telegraf, telefon. 9 oficii P.T.T. de stat
 

Oficii telefonice la Tulcea, Măcin,  Isaccea, Babadag, Sulina, Carmen Sylva, Cataloi, Ceatal, Chilia Veche, Gorgova, Jurilofca, Mahmudia şi Sf. Gheorghe.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Sulina, staţiune balneo-climatică maritimă,  situată la vărsarea Dunării în Mara Neagră, pe braţul Sulina.  Datorită mării are un climat blând, ca toate staţiunile de pe litoral. Are o plajă foarte bună şi mare, instalaţii balneare primitive.
 

Curse regulate cu vaporul de Brăila şi Galaţi.
 

Oficiu P.T.T., medici, farmacie, hoteluri, restaurante.
 

Plimbări cu barca pe mare şi excursii în Deltă.
 

Agighiol, staţiune balneară, aşezată la 18 km de Tulcea. Ape cloruro-sodice, sulfatate. Are un lac sărat şi nămol.
 

Se pot face băi calde, reci şi de nămol. N-are stabilimente balneare. Locuinţe în sat.

Niculiţel, staţiune climatică de interes local, înconjurată de păduri şi de renumitele vii de la Sarica. Climă foarte plăcută în timpul verii.
 

Judeţul Tulcea e mult vizitat pentru vecintatea lui cu Marea Neagră, dar mai ales pentru locurile de o rară şi unică poezie a Deltei, supranumită « paradisul păsărilor ». Excursii cu barca şi vaporul, mari posibilităţi de turism nautic.

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 140.961 locuitori din care 54,2 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 62,2 % bărbaţi ştiutori de carte şi 41,4 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  Tulcea  (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 51.899 locuitori ( 8.296 mediul urban şi 43.603 mediul rural)
 

Şcoli secundare : liceu de băieţi, liceu de fete, gimnaziu industrial de băieţi, gimnaziu industrial de fete, gimnaziu mixt, şcoală industrială casnică.
 

Şcoli primare. 147 din care 122 rurale şi 25 urbane (144 de stat şi 3 confesionale), cu un număr total de 26.282 elevi şi cu 499 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
 

Grădini de copii 60 dintre care 47 rurale şi 13 urbane, (toate de Stat), cu un număr total de 4.844 copii şi cu 68 conducătoare.
 

Instituţii culturale. Centrala Caselor Naţionale are organizaţie culturală în oraşul Sulina.
 

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 19 cămine culturale.
 

Liga Culturală activează în oraşul Tulcea.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 11 cămine culturale şi 2 biblioteci, adică în total 13 organizaţii culturale, dintre care 6 au personalitate juridică.
 

Liga Navală Română are filiale la Tulcea şi Sulina.
 

Muzee la Tulcea, Pecineaga, Regele Carol, Regele Ferdinand şi Dăeni.
 

Alte instituţii culturale. La Tulcea :  Societatea pentru emanciparea femeii, 2 biblioteci şcolare, 2 asociaţii corale, 2 cinematografe. La Sulina : 1 asoc. corală, 1 cinematograf. La Măcin : 1 asociaţie corală.
 

Societăţi sportive : la Tulcea, Sulina, Măcin şi Babadag.
 

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 86,0 % sunt ortodocşi şi 1,4 % sunt greco-catolici. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 101 de biserici ortodoxe, 4 biserici romano-catolice, 3 protestante, 13 lipoveneşti, 2 armeneşti, 1 molocană, 3 case de rugăciune baptiste, 9 geamii şi  3 sinagogi.
 

3 mânăstiri ortodoxe : « Cocoş », la Isaccea, « Celic-Dere » la Teliţa şi « Saon » la Niculiţel.
 

2 mânăstiri lipoveneşti la Slava Rusă.
 

Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe, 1 episcopie lipovenească în comuna Slava-Rusă.
 

Judeţul Tulcea se află în jurisdicţia Episcopiei ortodoxe a Dunării de Jos (Mitropolia Moldovei şi  Sucevei).

Organizare administrativă. Capitala judeţului Tulcea  este oraşul Tulcea. Judeţul are 5 oraşe (Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin şi Sulina) şi 155 sate împărţite astfel:
 

I. Plasa Babadag 27 sate.
 

II. Plasa Gurile Dunarii 57 sate.
 

III. Plasa Macin 37 sate.
 

IV. Plasa Topolog 34 sate.
 

Organizare judecătorească : Un tribunal la Tulcea  cu o secţiune, 9 magistraţi şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel Constanţa.
 

5 judecătorii la Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin şi Sulina cu un total de 11 magistraţi.
 

Organizare sanitară.  4 spitale de stat în Tulcea.
 

Laboratoare de analize bacteriologice la Tulcea (de stat ) şi la Sulina (C.E.D). Babadag, Isaccea, Regina Maria, 1 leprozerie la Tichileşti, 2 spitale C.E.D. la Sulina.
 

Sanatoriul Dr Iorgulescu (particular) la Tulcea.
 

14 dispensare de stat.
 

5 servicii sanitare: 1 al judeţului şi 4 ale oraşelor Tulcea, Babadag, Măcin, Isaccea şi Sulina.
 

 Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale din Brăila are 1 oficiu la Tulcea şi organizaţii medicale la Babadag, Sulina, Măcin, Turcoaia.
 

În oraşul Tulcea mai activează : Orfelinatul judeţean, Societatea « Principele Mircea », Oficiul I.O.V., Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Asoc. « Solidaritatea », şi căminul funcţionarilor financiari.

• Tulcea, capitala judeţului
  Stema. Scut tăiat. În câmpul superior, pe albastru, doi peşti de aur cu capul în jos. În câmpul inferior, pe valuri de argint, o ancoră neagră.
  Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri.
  Simbolzează bogăţia în peşte a acestui port dunărean.
   
              Istorie
  Vechime şi desvoltare istorică. Pe locul actualului oraş a fost în vechime o
  aşezare romană, Aegyssus, despre care vorbeşte şi poetul Ovidiu.
  Populaţie
  Oraşul T. avea în 1930, după datele provizorii ale recensărnântului din acel an, 20.104 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iuie 1937) este de 21.090 locuitori, indicând un spor natural de 986 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o creştere de 4,9%·
  Economie
   
  Industrie şi comerţ. Aşezat în apropierea municipiilor Brăila şi Galaţi, mari centre industriale şi comerciale, şi într-un ţinut puţin prielnic desvoltării întreprinderilor
  mari, lipsit de o legătură de cale ferată, oraşul are o viaţă economică destul de palidă.
  Industria se reduce la 5 mori sistematice, 3 fabrici de ulei, 2 de biscuiţi şi
  covrigi, 1 de postav şi fire de lână, 2 de frânghii, 2 de pielărie, 3 de cherestea şi 2 de cărămidă.
  Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei peste : Fabrica de pielărie a soc. “Talpa” (inv. 12) şi Fabrica de cherestea Adrian Avramide (inv. 7).
  Comerţ cu cereale, animale, piei nelucrate, lână, peşte şi brânzeturi.
  Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Românească (sucursală), Banca de Scont (sucursală), Banca  « Unirea Plugarilor »,  Banca « Spiru Haret », Banca Tulcei, Banca « Dunărea », Banca « Sfatul Negustoresc », Banca Învăţătorilor, Federala « Gurile Dunării ».
  Finanţe publice. Bugetul oraşului T. pe exerciţiul 1936/37, prevede 8.479.851 lei venituri şi cheltuieli.
  Cultură
  Învăţământ. Liceul de băieţi « Principele Carol », Liceul de fete « Principesa Ileana », Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu industrial de fete, Şcoală de industrie casnică, 3 şcoli primare de băieţi, 3 şcoli primare de fete, 2 şcoli primare mixte.
  Instituţii cu1turale. Muzeul zoologic şi arheologic, Liga Culturală, Societatea pentru emanciparea femeilor, 2 biblioteci şcolare, 2 asociaţii corale, 2 cinematografe, 4 societăţi sportive, Liga Navală, 1 societate de vânătoare.
  Ziare şi reviste “Curierul Tulcei” (săptămânal), “Oglinda Tulcei” (săptămânal), “Buletinul oficial al jud. Tulcea” (bilunar), “Buletinul oraşului Tulcea” (bilunar), “Chemare în jurul Bisericei şi Şcoalei” (lunar), “Notarul” (lunar), “Copilul Dobrogean” (lunar), “Viaţa Adevărată” (lunar), “Voinţa Economică”, “Învăţătorul Tulcean »,  “Frontul Românesc Tulcean ».
  Religie
  Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 6 biserici ortodoxe, 1 romano-catolică, 2 lipoveneşti, 1casă de rugăciuni molocană, 1 baptistă, 1 geamie, 1 sinagogă.
  Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe.
  Administraţie
  Oraşul T., capitala judeţului Tulcea, este situat la 126 km de Constanţa şi la 331 km de Bucureşti. Port la Dunăre.
  Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Pretură, Tribunal, Judecătorie mixtă, Administraţie financiară, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Oficiu de telefoane, Serviciu de drumuri, Revizorat şcolar, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serv. veterinar judeţean, Serv. veterinar comunal, Serviciu veterinar şi zootehnic, Serviciu de măsuri şi greutăţi, Ocol silvic, Cameră de industrie şi
  comerţ, Cameră şi consilierat agricol, Cameră de muncă, Legiune de jandarmi, Poliţie, Depozit C.A.M., Administraţie şi birou de vânzare P.A.R.I.D., Inspectorat C.E.D., Agenţie N.F.R., Agenţie S.R.D.
  Asociaţii. Uniunea avocaţilor, Baroul avocaţilor, Societatea funcţionarilor publici, Corpul didactic, Corpul contabililor, Asociaţia ofiţerilor pensionari, Asociaţia subofiţerilor pensionari, Sfatul negustoresc, Asociaţia micilor industriaşi, Sindicatul morarilor, Sindicatul muncitorilor din port.
  Edilitate. Uzină comunală de electricitate şi apă, apaduct, canalizare. Oraşul este pavat cu piatră cubică şi piatră de râu.
  Sănătatea publică. Spital comunal, Sanatoriul Dr. Iorgulescu, 1 dispensar de stat, Dispensarul « Principele Mircea », 2 servicii sanitare (1 pentru judeţ şi 1pentru oraş), Laborator de analize bacteriologice.
  Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Soc. « Principele Mircea », Soc. «Crucea Roşie”,  Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V. (cu orfelinat), Căminul funcţionarilor financiari « C. Sternatis », Asociaţia « Solidaritatea », Orfelinatul judeţean « Dr. Al. Sucevean ».,
   
   

Babadag, comună urbană, la 34 km de reşedinţa judeţului, 90  km de Constanţa şi 340 km de Bucureşti.
 

Staţie c.f. pe linia Medgidia –Babadag.
 

Are 4.948 locuitori.
 

Comerţ de cereale şi peşte.
 

Târg săptămânal : Joia.
 

4 şcoli primare, 1 şcoală mixtă musulmană, 2 grădini de copii.
 

1 societate sportivă, 1 societate de vânătoare.
 

1 cinematograf, 5 soc. sportive, 3 soc. de vânătoare.
 

1 biserică ortodoxă, 1 armenească, 1 geamie şi 1 sinagogă.
 

Primărie, Pretură, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Serviciul sanitar, Serviciul veterinar, Ocolul silvic, Comisariat de Poliţie, Oficiu P.T.T., Circumscripţie agricolă.
 

Asociaţia căruţaşilor.
 

Uzina electrică , abator comunal, câteva străzi pavate.
 

Spital de stat, Dispensarul Casei de Asigurări sociale.
 

Soc. « Crucea Roşie » (filială).
 

Isaccea. Comună urbană, aşezată la o gâtuitură a Dunării, la 36 km de Tulcea, 161 km de Constanţa şi la 294 km de Bucureşti.
 

Are 5.086 locuitori.
 

1 fabrică de cherestea.
 

Comerţ cu peşte, cherestea şi cereale.
 

Băncile populare « Obuzul de la Calafat » şi « Spiru Haret ».
 

4 şcoli primare, 1 grădină de copii.
 

1 societate de vânătoare
 

3 biserici ordodoxe, Mânăstirea « Cocoş », 1 geamie.
 

Primărie, Judecătorie de ocol mixtă, Percpţie fiscală, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Ocolul silvic, Comisariat de Poliţie, Oficiu P.T.T., Circumscripţie agricolă, Vamă.
 

Uzină electrică, câteva străzi pavate.
 

Spital de stat.
 

Măcin, comună urbană, aşezată la Dunăre, la 75 km de Constanţa şi la 235 km de Bucureşti. Port la Dunăre.
 

Are 6.015 locuitori.
 

Comerţ de cereale, peşte şi vin.
 

Bâlciu anual la 9 Septemvrie.
 

Bancă Populară « Mircea Cel Mare »

4 şcoli primare (2 de băieţi, 2 de fete).
 

Cămin cultural al Fundaţiei Culturale Regale « Principele Carol », 1 soc. corală, 1 soc. sportivă şi 1 de vânătoare.
 

1 biserică ortodoxă, 1 geamie.
 

Primărie, Pretură, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Serviciul sanitar, Serviciul veterinar, Ocolul silvic, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Agenţie N.F.R., Serviciu tehnic, Poliţie, Serviciu agricol, Căpitănie de port, Vamă, Sfat negustoresc.
 

Uzină electrică, o parte din străzi pavate.
 

Dispensar de stat, Serviciul sanitar al Casei de Asig. Sociale.
 

Societatea « Crucea Roşie » (filială).
 

Sulina, comună urbană, aşezată la vărsarea braţului Sulina în Marea Neagră, la 71 km de Tulcea, 197 de Constanţa şi la 299 km de Bucureşti.
 

Are 6.297 locuitori.
 

Comerţ intens de import şi export prin încărcări directe şi prin transbordare din şlepuri  în vapoare de mare.
 

Banca Populară « Griviţa ».

1 gimnaziu mixt şi 4 şcoli primare.
 

2 biserici ortodoxe, 1 romano-catolică, 1 armeană, 1 geamie şi 1 sinagogă.
 

Primărie, Judecătorie de ocol, Percepţie fiscală, Serviciul sanitar, Serviciul sanitar al portului, Serviciul veterinar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Agenţie N.F.R.,  Comisariat de Poliţie, Căpitănie de port, Vamă,  Serviciul C.E.D., Viceconsulatele Marei Britanii, Belgiei, Norvegiei, Spaniei şi Italiei.

Asociaţia pescarilor, Sindicatul căruţaşilor.
 

Uzină electrică, uzina de apă potabilă, o parte din străzi pavate, plaje la mare.
 

2 spitale ale C.E.D., 1 laborator al C.E.D. de analize bacteriologice, Serv. Med. al Casei Asig. Sociale, Dispensar de stat, Soc. « Crucea Roşie ».
 

Chilia Veche, port la Dunăre în grindul Chiliei.