Vechime si dezvoltare istorica. Pe străvechi baze dacice, aşezările romane din cuprinsul judeţului Turda au cunoscut o înflorire excepţională. Mărturie sunt numeroasele inscripţii, vase şi monede dezgropate aici.
 

În apropierea capitalei judeţului se află cetatea Potaissa sau Patavissa, sediul legiunii XIII Gemina.
 

La Turda s-au ţinut, după dezastrul de la Mohaci (1526) cele mai multe diete ale principatului transilvan.
 

Pe câmpia Turzii a murit asasinat de oamenii lui Basta în 1601 Mihai, după ce împlinise iarăşi unitatea Daciei străbune. Trupul lui decapitat zace şi azi acolo.
 

Închizând în limitele sale o parte din eroicul ţinut al Moţilor, judeţul Turda se poate mândri cu pagini de glorie din trecutul acestora.
 

Aci, în Albac, s-a născut Nicolae Ursu, acela care avea să fie purtătorul de cuvânt al românimii şi “regele” virtual al Daciei, sub numele de Horia.
 

Şi la Vidra de Sus a văzut lumina zilei Avram Iancu.
 

Din Hidiş, azi Podeni, a pornit, inspirată de Florică Ceteraşul, cea mai mândră falangă a Craiului Munţilor.
 

Şi tot aici, la câmpia Cristişului, azi Oprişeni, loc în care poporul aşează una din bătăliile lui Decebal, a fost împuşcat în 1918 în uşa bisericii, preotul Opriş, pe când predica desrobirea neamului său.
 

Judeţul Turda apare documentar în 1282, fiind socotit unul din cele 7 vechi comitate (judeţe) ale Ardealului.
 

 

 

Monumente istorice. A) În oraşul Turda : Ruinele cetăţii Possaida, în marginea oraşului.
 

Ruinele cetăţii Turda, din care două laturi şi un turn de veghe se află în piaţa Turzii Vechi.
 

Mormântul lui Mihai, pe câmpia Turzii, străjuit de o simplă troiţă de lemn.
 

Biserica reformată calvină, construită în sec XVI în stil gotic trnasilvan.
 

Biserica greco-catolică terminată în 1722 cu icoane ale epocii.
 

Casa principilor, reşedinţa voievozilor Transilvaniei în timpul dietelor, care se ţineau la Turda, transformată azi în muzeu.
 

Casa lui Ioan Raţiu, devastată de unguri în 1892, cu ocazia memorandului.
 

b) În judeţ : Biserica ortodoxă din Câmpeni
 

Biserica ortodoxă din Avram Iancu
 

Mânăstirea Greco-catolică din Lupşa.
 

Biserica reformată din Câmpia Turzii.

Starea populatiei. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul Turda  numără 181.953 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative	Numarul locuitorilor
	Total	Barbati	Femei
Total judet	181.953	90.177	91.887
Orasul Turda	20.057	9.882	10.175
Total rural	161.896	80.295	81.601
1. Plasa Baia de Aries	15.162	7.493	7.669
2. Plasa Câmpeni	35.986	17.990	17.996
3. Plasa Câmpia Turzii	31.883	15.707	16.176
4. Plasa Iara	16.996	8.462	8.424
5. Plasa Ludus	33.230	16.486	16.744
6. Plasa Mihai Viteazul	28.749	14.157	14.592

b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta	Locuitori	Grupe de vârsta	Locuitori
Toate vârstele	181.953	30 - 49 de ani	40.148
0 - 9 ani	51.018	50 - 69 de ani	21.706
10 - 29 ani	60.748	70 de ani si peste	5.592
		Vârsta nedeclarata	741

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul T. conform  cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual	Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an	Cifre absolute			Proportii la 1.000 locuitori
		Nascuti vii	Morti	Excedent natural	Nascuti vii	Morti	Excedent natural
1930- 1935 (medie anuala)	-	6.372	3.776	2.596	34,0	20,0	14,0
1931	183.545	6.654	3.469	3.185	36,3	18,9	17,4
1932	186.540	6.698	3.786	2.912	35,9	20,5	15,6
1933	189.007	6.058	3.786	2.272	32,1	20,0	12,1
1934	191.416	6.398	4.022	2.376	33,4	21,0	12,4
1935	193.492	6.053	3.817	2.236	31,3	19,7	11,6
1936	196.107	6.436	3.696	2.740	18,8	18,8	14,0

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului T. a fost de 198.989 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 181.953 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 17.030 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 9,4 %.

Preocupările oamenilor diferă după cele două regiuni ale judeţului.  În văile superioare ale Arieşului, mai ales pe Arieşul Mare, ei fac scânduri, pe care le vând de obiceiu la Abrud, sau tot soiul de vase: dioabe, ciubere, etc., pe care le desfac la târguri săptămânale. În câteva comune, ca de pildă Vidra, Polonel, Avram Iancu, Neagra, parte din Săcătura şi Scărişoara, oamenii se ocupă cu vânzarea în ţară a vaselor, din care desfac, peste limita judeţului, mai mult de trei pătrimi. Tot de aici pornesc acei „holoangări” cu cercuri şi sărsamuri, care repară butoaie. În jos de Câmpeni, capitala Moţilor, ocupaţia de predilecţie a ţăranilor este exploatarea pădurilor. În regiunea podişului şi câmpiei, agricultura se practică intens.

 

Portul naţional, părăsit de bărbaţi, este păstrat de femei. Armonizarea desăvârşită a culorilor, de preferinţă deschise, dă acestui port o notă aristocratică, atât de apropiată de faţa senină şi plină de viaţă a moaţelor, ca şi a ţăranilor din restul judeţului.  În specila cojoacele cu ciucurii lor sunt foarte plăcute ochiului.
 

Datinele sunt încă vii.
 

Bogăţia solului şi subsolului din ambele regiuni ale judeţului au atras pe stăpânitorii politici de odinioară. Rezistenţa românilor a fost însă puternică, aşa că astăzi, în partea muntoasă, în care ea era favorizată şi de natură, nu aflăm maghiari decât  în apropierea imediată a câmpiei. Exploatate peste măsură, pădurile nu mai oferă, după războiul mondial, un mijloc de traiu tuturor locuitorilor judeţului. Din acest motiv, creşte pe zi ce trece procentul celor ce ar dori să pornească fie în regiuni de colonizare, fie în regiuni unde munca le-ar fi asigurată.
 

Să pornim pe Arieş în sus, în micuţele vagoane ale trenului numit Mocăniţa. În şerpuirile sale, bătrânul şi limpedele Arieş nu se prea supără când îşi simte cântul undelor copleşit de defileurile stâncoase, de sforţările fumegânde ale Mocăniţei, care ţine morţiş ca, până la Abrud, să nu însereze pe drum. Pitorescul văii ca şi al micuţelor sate sărăcăcioase, simpatice dar cu caracteristici de originalitate, te face să nu te prea gândeşti la cutare bucată de stâncă ce, din păretele slab închegat al muntelui, stă gata să-şi bată joc de Mocăniţă, care, bucuroasă că a biruit, se iveşte istovită în Sălcina.  Ai prilejul să te simţi înviorat într-un cadru luminos şi cu un farmec specific; să te vezi impresioant de caracteristicul port femeiesc şi de aspectul caselor  - comun şi aiurea – cu acoperişul de paie, foarte înalt, ca să se scurgă repede ploaia ca şi neaua. Apoi, trecând prin Lupşa unde, la vreo doi kilometri, poţi vizita mânăstirea satului – o simplă bisericuţă – vei coborî pentru Câmpeni, pentru ca, de aici, să păşeşti în însăşi Ţara Moţilor, tot pe Arieş în sus. Cu cât vei înainta şi vei păşi mai adânc, cu atât îţi vei da seama că, în afară de ieşirea pe care ţi-o oferă râul, întreaga ţară e încercuită de un lanţ de munţi cu înălţimi ce variază între 1400 şi 1850.  Ca geografie fizică, tot ce e cuprins în acest cerc e destul de frământat.
 

De aici, în susul râului, în orice vale vei apuca, te vei vedea într-una din cele mai tipice regiuni româneşti, cu privire la satele răsfirate pe raze mari; centrul satului – format din biserică, câteva case, vreo şcoală şi vreo umbră de prăvălie – e în vale, iar restul e risipit sau, mai bine zis, căţărat pe toate crestele şi plaiurile, mai fiecare familie complet izolată, în mijlocul petecului de pământ care îţi face impresia că, în durerea lui de a nu mai putea îndestula cât de cât pe Moţii lui, a sărăcit şi mai mult.  E desigur, o poezie în acestă izolare ce te pune în deplin şi continuu contact cu divina natură, dar uşor se pot închipui neajunsurile  ce copleşesc până la epuizare tenacitatea atât de încercată a acestor munteni.

Ca manifestări specifice  de natură socială, menţionăm  şi aci că Ţara Moţilor se caracterizează prin două serbări, numite târguri (de fete), ce se ţin în jurul Sf. Petru: unul se ţine pe muntele Călineasa, unde participă şi clujeni şi bihoreni, iar celălalt pe muntele Găina, la care vin şi hunedoreni, arădeni şi bihoreni. Aceste târguri sunt de fapt nedeile ce apar în viaţa românilor oieri din alţi munţi în ziua de Sânziene. La început cu caracter religios, cu timpul au devenit pur sociale, ele fiind un binevenit prilej de întâlniri, revederi şi petreceri pentru populaţia unor sate atât de împrăştiate ca şi pentru locuitorii altor sate de pe aceste plaiuri. Pentru timpurile apuse, atari serbări patriarhale puteau fi ocazii tot atât de binevenite pentru eventuale căsătorii, ale căror formalităţi se îndeplineau pe cât de simplu pe atât de rapid.
 

Încheind, vom aminti o particularitate de grai care astăzi, e proprie Moţilor şi care e pe cale de dispariţie: rotacismul, adică pronunţarea ca r a consoanei intervocalice n: cire „cine”, dumirecă „duminecă”, găiră „găină”, spure „spune”, etc..

Posedând un subsol bogat în aur, argint şi sare şi un pământ adesea fertil, judeţul Turda este deopotrivă agricol şi industrial.
 

Partea muntoasă a judeţului procură minereurile destinate diferitelor fabricate, precum şi material lemons pentru industria doniţelor şi ciuberelor, iar în partea de câmpie se cultivă cereale în cantităţi mari, care ajung întregului judeţ.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 315.800 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 120.025 ha, adică 38,00 % din suprafaţa judeţului şi 0,41  % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 5.418 ha, adică 4,51 %, iar mica proprietate 114.607 ha, adică 95,49 %.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 85.019 ha, astfel repartizate:
 

Grâul ocupă 40.805 ha cu o producţie de 480.978 chint. (prod. medie la ha 11,8 chint.).
 

Porumbul ocupă 31.651 ha cu o producţie de 383.203 chintale (prod. medie 12,1 chint la ha).
 

Orzul ocupă 6.487 ha, cu o producţie de 69.555 chintale (prod. media la ha 10,7 chint.).
 

Ovăzul ocupă 4.756 ha cu o producţie de 51.658 chint., (adică o producţie medie la ha de 10.9 chint.).
 

Secara  ocupă 1.319 ha  iar meiul 1 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 4.217 ha. Din această suprafaţă trifoiul  ocupă 1.638 ha, cu o producţie de 24.292 chint. fân şi 250 chint. sămânţă. Lucerna  ocupă 879 ha, cu o producţie de 16.739 chint. (media la ha 19,0 chint).  Rădăcinile de nutreţ ocupă 641 ha cu o producţie de 46.368 chintale.
 

Plantele alimentare ocupă 3.323 ha.  Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.902 ha, cu o producţie de 105.536 chintale (media la ha 55,4 chint). Varza ocupă 509 ha, cu o producţie de 16.933 chintale.  Ceapa ocupă 342 ha.
 

Cartofii printre porumb dau o producţie de 31.808 chint, iar fasolea  printre porumb  dă o producţie de 8.899 chintale.
 

Plantele industriale ocupă 1.158 ha. Din această suprafaţă  cânepa  ocupă 707 ha, cu o producţie de 2.389 chint. fuior şi 1.143 chint. sămânţă
 

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (315.800 ha) ogoarele sterpe ocupă 26.308 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 47.389 ha cu o producţie de 990.430 chint (media la ha 20,9 chint).
 

Păşunile ocupă 52.863ha.
 

Pădurile ocupă  78.514 ha.
 

Livezile  de pruni ocupă 873 ha.
 

Alţi pomi fructiferi ocupă 1.066 ha.
 

Viţa de vie ocupă 790 ha, din care viile pe rod 718 ha cu o producţie de 17.889 hl. (prod. media la ha 24,9 hl).
 

Cresterea animalelor. În judeţul T.  se găseau în 1935 :
 

Cai 9.450, boi 50.457, bivoli 4.148, oi 143.887, capre 3.618, porci 21.631, stupi sistematici  2.370 şi 3.387 stupi primitivi.
 

Industrie. 6 mori sistematice, 2 fabrici de ciocolată şi bomboane (Turda), 1 de spirt (Şurcani), 1 de sodă caustică, acid clorhidric (Turda), 1 de asfalt, bitum (Oprişani), 1 de carbonat de calciu şi sare Glauber  (Turda), 2 turnătorii de fier  şi fabrici de maşini (Turda şi Câmpia Turzii), 1 fabrică de sârmă şi derivatele ei (Câmpia Turzii), 1 de maşini de scărmănat şi accesorii pentru maşini de ţesut ( Câmpia Turzii), 6 de tăbăcărie,  3 de cherestea, 1 de mobile, 1 de ciment, 2 de cărămizi şi ţigle,  1 de var, 8 de obiecte din alabastru, 3 de vase ceramice, 1 de sticlărie, 1 de porţelan,  şi 1 de cărămizi refractare şi gresie de coase (toate la Turda). Cariere de piatră şi calcar  la Petreştii de Jos, cariere de gips, caolin, argilă : l Sănduleşti.
 

Din întreprinderile de mai sus, următoarele au capital social sau un capital învestit de 5.000.000 lei şi peste : Fabrica de sodă caustică, acid clorhidric, hidrogen clor lichid, etc., « Uzinele Solvay », Turda, Fabrica de asfalt, bitum, etc., « Bitumen » Oprişani, fabrica de maşini de scărmănat « Smyrna », Câmpia Turzii, Fabrica de sârmă « Industria Sârmei », Câmpia Turzii, Fabrica de ciment, Turda, Fabricile de cărămizi şi ţigle din Giriş-Arieş şi Câmpia Turzii a Soc. « Industria de lut », Turda, Fabrica de sticlărie , Turda, Fabrica de porţelan, Turda şi Fabrica de cărămizi refractare, pământ refractar şi gresie de coase din Aleşd şi Turda.
 

Cooperative de credit (bănci populare) 37, cu 5.400 membri.
 

1 cooperativă forestieră, cu 285 membri.
 

1 cooperativă agricolă şi de aprovizionare în comun, cu 191 membri.
 

Drumuri. Judeţul Turda  este străbătut de o reţea totală de drumuri de 681 km 853 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 217 km 330 m  din care 198 km 418 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul  de 3 km 682 m (pavaţi şi pietruiţi) fiind întreţinuţi de către oraşul Turda.
 

Drumuri judeţene 316 km 730 m, din care 258 km  250 m (pietruiţi), sunt întreţinuţi de Administraţia judeţului, iar 1 km 530 m de oraş.
 

Drumuri comunale 147 km 793 m.
 

Lungimea podurilor  este de 2.894,07metri.
 

Prin judeţ trec 4  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Alba-Iulia – Turda - Cluj
 

2. Turda – Abrud – Alba-Iulia
 

3. Tg. Mures – Turda
 

4. Lunca – Baita - Câmpeni
 

Calea ferata. Judeţul Turda este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 199 km, din care 74 km linii principale simple, 41 km linii înguste simple şi 41 linii înguste.

Itinerarii principale : Rapide : Bucureşti – Oradea – Episcopia Bihorului  (Budapesta – Viena – Paris)
 

Accelerate : Bucureşti – Oradea- Halmeu (Praga) 
 

Staţii importante : Turda, Câmpia Turzii, Răsboeni, Luduş.
 

Posta, telegraf, telefon. 2 oficii P.T.T.  de stat în Turda şi Răsboeni-Gară, 18 oficii autorizate, 1 gară cu oficiu poştal (Bistra).
 

18 oficii telefonice
 

Statiuni climatice, balneare, turism.

Turda, staţiune balneară aşezată într-o regiune de  coline înalte la 350 m înălţime. Climă plăcută, ferită de curenţi. Ape cloruro-sodice concentrate.
 

Indicaţiuni : reumatism, nevralgii, anemie, rahitism, gută.
 

2 stabilimente balneare modeste, dintre care unul pentru băi calde. Instalaţiuni modeste pentru băi calde.
 

Anotimp : 1 Iunie  - 1 Octomvrie.
 

Restaurante, hoteluri, vile.
 

Medici, farmacie, spital.
 

Oficiu P.T.T.
 

Punct de plecare pe liniile  c.f. Turda – Câmpia Turzii şi Turda – Abrud.
 

Grădină publică, cinematograf, arenă sportivă. Frumoase excursii şi plimbări la Salină, la Cheile Turzii, la Câmpia Turzii (mormântul lui Mihai Vitezul), pe valea Arieşului.
 

Câmpeni, staţiune climatică, siuată într-o regiune pitorească, pe valea Arieşului Mic, între culmi împădurite, la 550 m înălţime. Aer ozonizat,  climat foarte potrivit pentru debili, convalescenţă şi astenici.
 

Medici, farmacie, oficiu P.T.T.
 

Hoteluri, camere de închiriat la săteni, restaurante.
 

Staţie c.f. pe linia Turda-Abrud.
 

Mărginit de munţii Bihorului, Munţii Trascăului şi Munţii Metalici şi străbătut de frumoasa vale a Arieşului, judeţul Turda e foarte prielnic pentru turism şi alpinism.

 

Stiinta de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 144.175 locuitori din care 56,4 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 63,8% bărbaţi ştiutori de carte şi 49,2 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

 

Gradul de instructie scolara	Mediul urban	Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte	100,0	100,0
•  Extrascolara	1,0	2,5
•  Primara	64,1	91,5
•  Secundara	45,9	5,2
•  Profesionala	6,1	1,3
•  Universitara	2,2	0,5
•  Alte scoli superioare	0,7	0,2

Învatamânt.Populaţia şcolară a judeţului  T. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 42.866 locuitori ( 3.429 mediul urban şi 39.437 mediul rural)
 

Şcoli secundare : 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de băieţi, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu industrial, 1 şcoală de viticultură şi agricultură gradul I, 1 şcoală de horticultură gradul I, 2 şcoli de gospodărie  şi economie casnică, 1 şcoală de meserii agricolă (Câmpeni), 1 şcoală de contabilitate şi de educaţie cooperatistă (Luduş), 3 şcoli de ucenici  (Turda, Câmpia Turzii şi Luduş).
 

Şcoli primare. 188 din care 183 rurale şi 5 urbane (169 de stat şi 19 confesionale), cu un număr total de 24.202 elevi şi 440 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 15 dintre care 10 rurale şi 5 urbane, (14 de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 891 copii şi cu 18 conducătoare.
 

Institutii culturale. În judeţ se relevă activitatea Asociaţiei « Astra » cu un despărţământ central în  oraşul Turda şi cu organizaţii locale în  Câmpeni, Câmpia-Turzii, Iara, Luduş şi Sălcina.

Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 3 cămine culturale.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 47 cămine culturale, 10 societăţi muzicale şi o bibliotecă, adică în total 64 organizaţii culturale, dintre care 24 au personalitate juridică.
 

În judeţ se mai află : 1 ateneu popular,  Cercul intelectualilor români, Casa culturală cu bibliotecă, Casa maghiară, 1 teatru (toate în Turda), 9 societăţi corale, 1 muzeu şi 1 bibliotecă la casa lui Avram Iancu şi 1 casă naţională în comuna Unirea, 2 cinematografe (Turda şi Luduş), 9 societăţi sportive şi 6 societăţi de vânătoare.

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, din totalul locuitorilor judeţului 42,3 % sunt greco-catolici şi 33,1 % sunt ortodocşi. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni.
 

Biserici si lacasuri de închinaciune. 95 biserici greco-catolice, 74 biserici ortodoxe, 15 biserici romano-catolice, 29 reformate, 1 biserică luterană, 14 unitariene, 4 case de rugăciune baptiste, 2 adventiste şi 6 sinagogi.
 

1 mânăstire ortodoxă în Poşaga-de-Jos şi 1 greco-catolică la Lupşa.
 

Institutii bisericesti. 4 protopopiate greco-catolice la Turda, Luduş, Luna şi Iara, 4 protopopiate ortodoxe la Luduş, Turda, Câmpeni şi 1  protopopiat evanghelico-unitarian în Corneşti.
 

Judeţul Turda se află în  Eparhia şi Mitropolia greco-catolică a Episcopiei de Alba-Iulia şi Făgăraş şi în eparhia ortodoxă a Arhiepiscopiei Albei-Iulii şi Sibiului (Mitropolia Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului).

 

Organizare administrativa. Capitala judeţului Turda este oraşul Turda. Judeţul are  124 sate împărţite astfel:
 

• Plasa Baia-de-Arieş 17 sate.
 

• Plasa Câmpeni 13 sate.
 

• Plasa Câmpia Turzii 14 sate.
 

• Plasa Iara 24 sate.
 

• Plasa Luduş 22 sate.
 

• Plasa Mihai Viteazul 25 sate.
 

• Plasa Unirea 9 sate.
 

Organizare judecatoareasca. Un tribunal la Turda  cu o secţiune, 9 magistraţi, 1 prim-procuror şi 1 procuror, în circumscripţia Curţii de Apel Cluj.
 

Organizare sanitara.  Spitale de stat în  Turda şi Baia-de-Arieş, 1 sanatoriu de stat la Câmpeni şi 1 stabiliment de băi.
 

Dispensare de stat în Iara, Luduş, Albac, Ceanul-Mare, Lupşa, Sălciua-de Jos, şi dispensarul « Principele Mircea » din Turda.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciul sanitar al oraşului Turda.
 

Asistenta si prevedere sociala. Casa Centrală de Asigurări Sociale are organizaţii  medicale  în Turda, Câmpia-Turzii, Câmpeni,  Iara, Luduş, Baia-de Arieş, cu un total de 12 medici.
 

În  judeţ se mai află următoarele societăţi de binefacere :  Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea »,  Soc. pentru profilaxia tuberculozei,  Oficiu I.O.V., Oficiu de plasare, Asociaţia femeilor române,  Soc. femeilor ortodoxe,  Reuniunea « Sf. Maria » a femeilor greco-catolice, Asociaţia femeilor maghiare din Turda, şi 1 azil pentru săraci.

• Turda, capitala judeţului
  Stema. Pe scut roşu, un braţ stâng de argint însoţit, sus la dreapta, de o stea de aur. În  “chef”  pe negru trei coroane voevodale de aur. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri.
  Simbolizează opera voevodului Mihai Viteazul, prin braţul căruia s-a realizat unirea sub un singur sceptru a celor trei coroane: Transilvania, Muntenia şi Moldova.
                          Istorie
  Vechime şi desvoltare istorică. Oraşul Turda este o veche aşezare dacică şi apoi romană, numită Potaissa; aici era reşedinţa legiunii a XIII-a, Gemina.
  În sec. XV, Turda se înconjură de ziduri puternice. În castelul ei între 1462-1467 îşi află adăpost Matei Corvinul. Fiul lui, Ioan, reprimă aci răscoala nobililor din 1467. După dezastrul dela Mohaci, Turda devine sediul dietelor principatului transilvan. Voevozii Transilvaniei convoacă aci 127 diete. Printre acestea, cea din 1568, proclamă, întâia oară în Europa, libertatea religioasă.
  La 19 August 1601, Mihai, voevodul unificator, este răpus mişeleşte în Câmpia Turzii de oamenii lui Basta.
  La Turda s-a născut unul din eroii procesului Memorandului, doctorul Ion Raţiu, a cărui statue - de Medrea - se ridică azi în piaţa oraşului.
  Monumente istorice. Ruinele cetăţii romane  “Potaissa” şi drumul roman între vii, pe malurile Arieşului.
  Ruinele cetăţii Turda din cari două laturi şi un turn de veghe se află în piaţa Turzii Vechi.
  Mormântul lui Mihai, pe câmpia Turzii, străjuit de o simplă troiţă de lemn.
  Biserica reformată, construită în sec. XVI în stil gotic
  transilvan.
  Biserica greco-catolică  terminată în 1722, cu icoane ale epocei .
  Casa Principilor, reşedinţa voevozilor Transilvaniei în
  timpul dietelor, cari se ţineau la Turda, transformată astăzi în muzeu.
  Casa lui Ion Raţiu, devastată de unguri în 1892 cu ocazia
  Memorandului, şi pe care s-a fixat o piatră comemorativă.
  Populaţie
  Oraşul T. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului general al populaţiei din acel an, 20.057 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată
  la 1 Iulie 1937) este de 19.685 locuitori (fără comuna suburbană Oprişani, care la recerisământul din 1930 s-a trecut la oraşul T. şi care avea la acea dată un total de 1.091 locuitori).
                          Economie
  Industrie şi comerţ: 2 fabrici de ciocolată şi bomboane, 1de sodă caustică, acid clorhidric etc., 1 de carbonat de calciu şi sare Glauber, 1 turnătorie de fier şi fabrică de maşini, 6 tăbăcării, 1 fabrică de mobile, 1 de ciment, 1de var, 8 de obiecte din albastru, 3 de vase ceramice, 1de sticlărie, 1 de porţelan şi 1de cărămizi refractare şi gresie de coase.
  Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: « Uzinele Solvay »,  sodă caustică, acid clorhidric, hidrogen, clor lichid etc. (inv.136), Fabrica de ciment (soc. 500, inv. 420), Fabrica de sticlărie (soc. 14, inv. 52), Fabrica de porţelan (soc. 5, inv. 7) şi Fabrica de cărămizi refractare, pământ refractar şi gresie de coase din Aleşd şi Turda (soc. 2, inv. 10 ).
  Oraşul T., fiind locul de întâlnire al locuitorilor dela munte cu cei dela câmpie, desvoltă o remarcabilă activitate comercială.
  Bâlciuri : 21-24 Aprilie; 21-23 Iulie; 5-8 Septemvrie; 28-31Octomvrie.
  Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca Centrală, Banca “Arieşana”, Banca de credit, Banca populară, Banca judeţeană, Banca fuzionată “Ajutorul”,
  Banca cooperativă a funcţionarilor administrativi, Casa de economii din judeţul Turda, Banca Comerţului, Casa de credit a agricultorilor din judeţul Turda.  
  Finanţe publice. Bugetul oraşului T., pe exerciţiul 1936-37, prevede 12.750.275 lei venituri şi cheltuieli.
  Cultură
  Învăţământ. Liceul de băieţi «Regele Ferdinand”,  Liceul de fete  « Principesa Elena », Liceu comercial de băieţi, Gimnaziu industrial, Şcoală de agricultură şi viticultură (gradul I), Şcoala de horticultură, (gradul 1), Şcoală de ucenici, 8 şcoli primare, 6 şcoli de copii mici.
  Instituţii culturale. Asociaţia pentru literatura şi cultura poporului român “Astra”, Ateneul popular, Cercul intelectualilor români, Casa culturală cu bibliotecă, Casina
  maghiară, 5 societăţi corale, 4 societăţi sportive, 1 societate de vânătoare, 1 teatru, 1  cinematograf.
  Ziare şi reviste. “Buletinul oficial al judeţului Turda”, (săptămânal), “Buletinul oraşului Turda (săptămânal), “Turda” (săptămânal), “ Ogorul şcoalei” (lunar), «Pagini
  literare” (lunar), “Drum drept” (lunar), “Aranyosvidék” (săptămânal), “Aranyosszék” “Hóemész” (săptămânal).
  Religie
  Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 2 biserici ortodoxe, 3 biserici greco-catolice, 2 romano-catolice. 2 reformate, 1biserică unitariană, 1 luterană şi 1sinagogă.
  Instituţii bisericeşti. Protopopiat ortodox, Protopopiat greco-catolic.
  Administraţie
  Oraşul T., capitala judeţului Turda, este situat la 33 km de Cluj şi la 415 km de Bucureşti. Staţiune balneară (ape sărate concentrate, calde şi reci).
  Staţie c.f. pe linia Câmpia-Turzii - Turda, Punct de plecare pe linia Turda - Abrud.
  Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Administraţie financiară, Legiune de jandarmi, Poliţie, Percepţie, Pretură, Revizorat şcolar, Serviciu de drumuri şi şosele, Serviciu sanitar comunal, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu veterinar comunal, Serviciu veterinar judeţean, Cameră de agricultură, Serviciu agricol, Cameră de muncă, Birou de măsuri şi greutăţi, Depozit C.A.M., Oficiul P.T.T., Oficiu telefonic.
  Asociaţii. Baroul avocaţilor, Asociaţia funcţionarilor publici, Asociaţia meseriaşilor români, Asociaţia meseriaşilor maghiari, Uniunea micilor industriaşi, Asociaţia comercianţilor, Sindicatul producătorilor de vin şi viticultură.
  Edilitate. Uzină de apă, uzină electrică, pavagii, grădină publică.
  Sănătate publică. Spital de stat, Dispensarul ”Principele Mircea », Stabiliment de băi.
  Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, cu farmacie proprie, Soc. « Crucea Roşie », Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Oficiu de
  plasare, Asociaţia femeilor române, Soc. femeilor ortodoxe, Reuniunea « Sf. Maria » a femeilor greco-catolice, Soc. « Principele Mircea », Asociaţia femeilor maghiare,
  Azil pentru săraci. 
   

Câmpeni, târg, aşezat pe valea Arieşului, în munţi.
 

Luduş, târg şi nod de cale ferată, aşezat în partea răsăriteană a judeţului, pe Mureş.