Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul Vaslui şi-a luat numele de la apa Vasluiului, care udă judeţul în toată întinderea sa. Numele acestei ape pare să fie de origine cumană.
 

În acest ţinut, lângă oraşul Vaslui, s-a dat marea bătălie – aşa-zisă de la Podul Înalt – între Turci şi Ştefan cel Mare.   Era în ziua de 10 ianuarie, 1475. « A fost atunci un teribil măcel –scrie cronicarul turc Seadeddin – şi puţin a lipsit să nu fie  cu toţii tăiaţi în bucăţi şi numai cu mare greutate Soliman Paşa şi-a scăpat viaţa prin fugă ». Era cea dintâi biruinţă câştigată în câmp deschis asupra Turcilor de vreo oaste creştină. Pentru că Papa Sixt IV avea să numească pe Ştefan, deşi « schismatic » - Atletul lui Christos.
 

Învingătorul a ridicat mai târziu o biserică în oraşul Vaslui. Tot lui i se atribuie şi biserica din comuna Scânteia.
 

Regimentul format din locuitorii acestui ţinut a luptat eroic în războiul pentru Independenţă. Vitejia lui a fost nemurită de Vasile Alecsandri în balada lui Peneş Curcanul.
 

Monumente istorice. Mânăstirea Dobrovăţ, înălţată la 1503 de Ştefan cel Mare. Biserică înaltă, acoperită cu fresce, din epoca de construcţie. Portretele familiei ctitorului. Aici sunt îngropaţi : Anastasia, soţia lui Bogdan cel Orb, moartă la 1512 şi mai mulţi boieri din familia Racoviţă.

Biserica Sf. Ioan din Vaslui, zidită de Ştefan cel Mare la 1490.
 

Ruinele palatului domnesc, în apropierea bisericii Sf. Ioan.
 

Biserica Scânteia, înălţată de Ştefan cel Mare pe locul unde i-a învins pe Turcii conduşi de Soliman Berlerbegul Rumeliei.
 

Podul de piatră din comuna Cănţălăreşti, zidit de hatmanul Gabriel, fratele domnitorului Vasile Lupu, în 1633-1636.

Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul Vaslui  numără 138.870 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel:
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative	Numarul locuitorilor
	Total	Barbati	Femei
Total judet	138.870	69.059	69.811
Orasul Vaslui	15.388	8.112	7.276
Total rural	123.482	60.947	62.535
1. Plasa Movila lui Burcel	60.513	29.847	30.666
2. Plasa Stefan cel Mare	62.969	31.100	31.869

b) Pe grupe de vârsta:
 

Grupe de vârsta	Locuitori	Grupe de vârsta	Locuitori
Toate vârstele	138.870	30 - 49 de ani	29.147
0 - 9 ani	32.533	50 - 69 de ani	12.754
10 - 29 ani	51.095	70 de ani si peste	2.270
		Vârsta nedeclarata	1.071

Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul Vaslui conform  cifrelor
publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele :
 

Anual	Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an	Cifre absolute			Proportii la 1.000 locuitori
		Nascuti vii	Morti	Excedent natural	Nascuti vii	Morti	Excedent natural
1930- 1935 (medie anuala)	-	6.073	3.761	2.312	42,0	26,0	16,0
1931	139.924	5.906	3.799	2.107	42,2	27,2	15,0
1932	142.529	6.581	3.934	2.647	46,2	27,6	18,6
1933	144.678	5.577	3.075	2.502	38,5	21,3	17,2
1934	147.322	6.310	3.980	2.330	42,8	27,0	15,8
1935	149.201	5.990	4.017	1.973	40,1	26,9	13,2
1936	151.952	6.576	3.826	2.750	43,3	25,2	18,1

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Vaslui a fost de 158.680 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 138.870 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 19.810 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 14,3 %.

Judeţul Vaslui are un pronunţat caracter agricol. Industria - prea puţin dezvoltată – este concentrată în oraşul Vaslui.
 

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 226.000 ha.
 

Suprafaţa arabilă este de 123.430 ha, adică 55,50 % din suprafaţa judeţului şi 0,43  % din suprafaţa totală a ţării.
 

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 11.795 ha, adică 9,40 %, iar mica proprietate 113.635 ha, adică 90,60 %.
 

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 107.052 ha, astfel repartizate:
 

Porumbul ocupă 59.734 ha cu o producţie de 340.193 chintale (prod. medie 5,7 chintale la ha).
 

Grâul ocupă 29.675 ha cu o producţie de 225.425 chint. ( prod. medie la ha 7,6 chint.).
 

Ovăzul ocupă 7.635 ha cu o producţie de 37.383 chint., (adică o producţie medie la ha de 4,9 chint.).
 

Orzul ocupă 9.800 ha, cu o producţie de 53.886 chintale (prod. media la ha 5,5 chint.).

Secara  ocupă 134 ha, meiul 65 ha şi măturile 9 ha.
 

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 9.832 ha. Din această suprafaţă dughia  ocupă 2.987 ha, cu o producţie de 37.174 chint.  Lucerna  ocupă 792 ha, cu o producţie de 16.865 chint. (media la ha 21,3 chint) şi 50 chint. sămânţă. Alte fâneţe cultivate ocupă 5.332 ha, cu o producţie de 76.684 chint. Rădăcinile de nutreţ ocupă 721 ha cu o producţie de 69.066 chintale.
 

Plantele alimentare ocupă 2.523 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 541 ha, cu o producţie de 22.579 chintale (media la ha 41,7 chint.). Fasolea ocupă 430 ha, cu o producţie de 2.793 chint.(media la ha 6,5 chint). Lintea ocupă 424 ha, cu o producţie de 1.473 chintale.
 

Fasolea printre porumb dă o producţie de 45.146 chintale, iar dovlecii printre porumb  dau o producţie de 326.438 chintale.
 

Plantele industriale ocupă 2.277 ha. Din această suprafaţă floarea-soarelui ocupă 1.569 ha, cu o producţie de 10.874 chintale. Cânepa  ocupă 436 ha, cu o producţie de 1.582 chint. fuior şi 1.704 chint. sămânţă.
 

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (226.000 ha) ogoarele sterpe ocupă 3.747 ha.
 

Fâneţele naturale ocupă 6.424 ha cu o producţie de 95.717 chint (media la ha 14,9 chint).

Păşunile ocupă 21.161 ha.
 

Pădurile ocupă  33.418 ha.
 

Livezile  de pruni ocupă 654 ha  cu o producţie de 15.238 chint. (media la ha 23,3 chint.).

Alţi pomi fructiferi ocupă 753 ha.
 

Viţa de vie ocupă 2.782 ha, din care viile pe rod 2.253 ha cu o producţie de 82.947 hl (prod. medie la ha 36,8 hl).
 

Creşterea animalelor. În judeţul Vaslui se aflau în 1935 :
 

12.331 cai, 47.768 boi, 13 bivoli, 102.093 oi, 297 capre, 26.019 porci, 1.508 stupi sistematici şi 5.434 stupi primitivi.
 

Industrie. 3 mori sistematice (Vaslui), mai multe mori ţărăneşti, 1 fabrică de ulei şi turte (Vaslui), 1 de spirt şi acid carbonic (Chiţoc), 1 de cărămidă şi ţiglă (Vaslui), 1 de obezi (Vaslui) şi 1 de cherestea (Gârbeşti).
 

Comert. Judeţul Vaslui face un comerţ intens cu cereale, animale şi produse animale.
 

Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 6 bănci (societăţi anonime).

Cooperative de credit (bănci populare) 56, cu 9.531 membri şi cu un capital social vărsat de 23.904. 506 lei.
 

Cooperative forestiere 1, cu 72 membri şi cu un capital social vărsat de 93.997 lei.

Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 3, cu 402 membri şi cu un capital vărsat de 209.438 lei.
 

Cooperative de consum 1, cu 124 membri şi cu un capital social vărsat de 71.841 lei.
 

Drumuri. Judeţul Vaslui  este străbătut de o reţea totală de drumuri de 1.022 km 257 m, repartizată astfel :
 

Drumuri naţionale 104 km 960 m,  din care 84 km 671 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar  oraşul Vaslui 3 km 389 m (pavaţi şi pietruiţi).
 

Drumuri judeţene 113 km 879 m, care sunt în întregime  întreţinuţi de Administraţia judeţului şi din care 80 km 926  m sunt pietruiţi.
 

Drumuri comunale 545 km 115 m.
 

Drumuri comunale 803 km 418 m.
 

Lungimea podurilor  este de 4.030,31 metri.
 

Prin judeţ trec 2  drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :
 

1. Crasna – Vaslui - Iasi
 

2. Roman - Vaslui
 

Cale ferată. Judeţul Vaslui este străbătut  de o reţea totală de cale ferată de 91 km, din care 65 km linii principale simple şi 26 km linii secundare simple.
 

Itinerarii principale :
 

Accelerate : Bucureşti – Iaşi – Chişinău ( Kiev, Moscova)
 

Staţii importante : Vaslui, Buhăeşti.
 

Poştă, telegraf, telefon. 4 oficii P.T.T. de stat la Vaslui, Codăeşti, Negreşti, Pungueşti ; 1 agenţie specială (Ţibăneşti) şi 8 gări cu serviciu poştal.
 

Oficii telefonice : Vaslui, Codăeşti, Negreşti, Pungueşti, Ţibăneşti.

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 106.311 locuitori din care 50,3 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 65,7 % bărbaţi ştiutori de carte şi 35,2 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :
 

Gradul de instructie scolara	Mediul urban	Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte	100,0	100,0
•  Extrascolara	2,4	0,9
•  Primara	68,5	93,0
•  Secundara	16,4	3,5
•  Profesionala	9,4	1,9
•  Universitara	2,5	0,3
•  Alte scoli superioare	0,8	0,1

Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului  Vaslui (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 39.679 locuitori (2.731 mediul urban şi 36.948 mediul rural)
 

Şcoli secundare : Liceu de băieţi, Liceu de fete (particular), Liceu comercial de băieţi, Şcoală normală de învăţători, Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu profesional de fete, Şcoală inferioară de agricultură, Şcoală industrială de ucenici, Şcoală de industrie casnică.
 

Şcoli primare. 201 din care 194 rurale şi 7 urbane, cu un număr total de 21.096  elevi.
 

Grădini de copii 21 dintre care 17 rurale şi 4 urbane, (20 de Stat şi 1 confesională), cu un număr total de 1.292 copii şi cu 25 conducătoare.
 

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 22 cămine culturale.

Centrala Caselor Naţionale are organizaţii culturale în Vaslui (cu bibliotecă şi soc. corală), Tanacu, Muntenii de Jos, Toporăşti şi Ţibăneşti.
 

Liga Culturală activează în Bleşca şi Mânjeşti.
 

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului are în judeţ 32 cămine culturale şi 2 biblioteci, adică în total 34 organizaţii culturale, dintre care 20 au personalitate juridică.
 

În judeţul Vaslui se mai află : Muzeul Şcoalei Normale, biblioteca corpului didactic, 4 biblioteci şcolare, 2 soc. corale, 1 teatru-cinematograf judeţean, 2 soc. sportive şi 3 de vânătoare.

Confesiuni. După rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei din 1930, majoritatea locuitorilor judeţului sunt ortodocşi.
 

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 150 de biserici ortodoxe, 4 mânăstiri ortodoxe, 1 biserică lipovenească, 1 casă de rugăciune adventistă, 1 evanghelistă, 8 sinagogi şi case de rugăciune evreieşti.
 

Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe.
 

Judeţul se află în  Eparhia Episcopiei Huşilor (Mitropolia Moldovei şi Sucevei).

Organizare administrativă. Capitala judeţului Vaslui este oraşul Vaslui. Judeţul are 239 sate împărţite astfel:
 

I. Plasa Movila lui Burcel 57 sate.
 

II. Plasa Penes Curcanul 90 sate.
 

III. Plasa Stefan cel Mare 92 sate.
 

Organizare judecătorească : Un tribunal la Vaslui cu o secţiune, 8 magistraţi şi 1 prim-procuror în circumscripţia Curţii de Apel Iaşi.
 

4 judecătorii la Vaslui, Codăeşti, Negreşti, Pungueşti, cu un total de 9 magistraţi.
 

Organizare sanitară. 2 spitale la Vaslui (1 de stat şi 1 particular), 2 spitale de stat în comunele Codăeşti şi Negreşti. Sanatoriu de tuberculoşi la Bârnova.
 

3 dispensare la Vaslui şi 11 dispensare de stat în judeţ.
 

Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciul sanitar ale oraşului Vaslui.
 

 Asistenţă şi prevedere socială.  Casa de Asigurări Sociale din Roman are 1 oficiu la Vaslui.
 

 În Vaslui mai activează : Soc. « Crucea Roşie », Oficiul I.O.V., Asociaţia de gospodine, Soc. ortodoxă a femeilor române, 2 societăţi de ajutor reciproc, Căminul Corpului didactic, 1 cerc de ucenici, 2 cantine şcolare.

Vaslui, capitala judeţului
Stema. Pe scut roşu, un zid de argint, crenelat, cu un turn central rotund şi crenelat, tot de argint, cu poarta închisă, fereastra neagră şi încărcată cu stema Moldovei. Turnul însoţit la dreapta şi la stânga de câte o albină, de aur, cu aripile întinse.
Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri.
Reprezintă vechiul castel al domnilor Moldovei şi industria apicolă a oraşului.
Istorie
Vechime şi desvoltare istorică. Nu se cunoaşte anul întemeierii oraşului. Prima menţiune documentară este din 1 Septemvrie 1435, când ni se vorbeşte de «oraşul
Vaslui şi ocolul ce ascultă de acest oraş ».
Vasluiul a fost şi punct vamal, pe drumul care coboară, pe la Bârlad, la Dunăre.
În Vaslui, Ştefan cel Mare şi-a ridicat un palat domnesc. Aici, pe dealurile din preajma oraşului, a repurtat el marea lui biruinţă asupra Turcilor în 1475.
Era în dimineaţa zilei de 10 Ianuarie. Oastea lui, încercată de marele număr al vrăjmaşilor, începuse să şovăie. ”Şi ar fi pierit - scrie Dlugosz, cronicarul polon, - de nu sărea însuşi Ştefan Vodă în mijlocul Turcilor cari acum se sumeţise cu biruinţa şi n-ar fi dărâmat aripile lor”.
“A fost atunci un teribil măcel - povesteşte Seadeddin, cronicarul turcesc - şi puţin a lipsit să nu fie cu toţii tăiaţi în bucăţi, şi numai cu mare greutate Soliman Paşa şi-a scăpat viaţa prin fugă”.
Era cea dintâi mare biruinţă în câmp deschis câştigată de o armată creştină asupra Turcilor. În urma ei, Ştefan a primit dela Papa acel titlu de  « atlet al lui Christos ».
Monumente istorice. Biserica « Sf. Ioan Botezătorul », înălţată de Ştefan cel Mare la 1490, restaurată în forma originală, de curând.
Ruinele palatului domnesc din curtea bisericei Sf. Ioan Botezătorul.
Populaţie
Oraşul V. avea în 1930, după datele provizorii ale recensământului din acel an, 15.388 locuitori.
Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 14.324 locuitori (fără comunele suburbane  Brodoc şi Rediu, care la recensământul din 1930 s-au trecut la oraşul V. şi care aveau la acea dată un total de 1.331 locuitori).
Economie
Industrie şi comerţ. 3 mori sistematice, 3 ţărăneşti, 1 fabrică de ulei şi turte, 1 de cărămidă şi ţiglă şi 1 de obezi.
Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: Moara Iancu Iosupovici et Co, (inv. 6) şi Fabrica de ulei şi turte « Steaua» (inv. 7).
Oraşul face comerţ intens cu cereale, animale şi piei.
Bâlciu la 1 Septemvrie.
Instituţii de credit. Banca Naţională (agenţie), Banca « Casa de Credit », Banca Agricultorilor, Banca de Credit Mărunt, Banca Sindicatului Agricol, Banca «Unirea », Banca populară « Cetatea lui Ştefan Vodă », Banca Funcţionarilor C.F.R., Banca salariaţilor publici, Banca “Doamne ajută», Banca populară “Corpul Didactic », Federala băncilor populare  “Spiru Haret”, Banca “Curentul”, 2 cooperative (“Codrul Vasluian » şi  “Prevederea »).
Finanţe publice. Bugetul oraşului V., pe exerciţiul 1936/1937, prevede 12.875.995 lei venituri şi chletuieli.
                        Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi « M. Kogălniceanu », Liceul de fete al Soc. ortodoxe a femeilor române, Liceu comercial de băieţi, Şcoala normală de băieţi « Ştefan cel
Mare », Gimnaziu industrial de băieţi, Gimnaziu profesional de fete, Şcoala inferioară de agricultură «Agarici », Şcoală de industrie casnică, Şcoală industrială de ucenici,
7 şcoli primare (2 de băieţi, 2 de fete şi 3 mixte), 4 grădini de copii.
Instituţii culturale. Casa Naţională “Viitorul” (cu bibliotecă), Muzeul Şcoalei normale, Biblioteca Căminului Corpului didactic, 4 biblioteci şcolare, 2 soc. corale, 2 soc. sportive, 3 de vânătoare, 1cinematograf.
Religie
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 5 biserici ortodoxe, 1 lipovenească, 1casă de rugăciune adventistă, 1evanghelistă, 5 sinagogi şi case de rugăciune izraelite.
Instituţii bisericeşti. 1 protopopiat ortodox.
Administraţie
Oraşul V., capitala judeţului Vaslui, este situat la 70 km de Iaşi şi la 339 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti - Iaşi.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Administraţie financiară, 2 percepţii fiscale, Poliţie, Serviciu de poduri şi şosele, Serviciu sanitar
jndeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu veterinar comunal, Cameră de comerţ, Serviciu agricol judeţean, Cameră agricolă, Revizorat şcolar, Oficiu de asigurări sociale, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Birou de măsuri şi greutăţi, Depozit C.A.M..
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Uniunea avocaţilor, Asociaţia profesorilor secundari, Asociaţia învăţătorilor, Asociaţia generală a funcţionarilor publici, Sfatul
negustoresc, Asociaţia funcţionarilor C.F.R., Cercul militar al ofiţerilor, Cercul militar al subofiţerilor, Asociaţia clerului, Asociaţia corporativă a meseriaşilor, Asociaţia invalizilor şi văduvelor de răsboiu, Asociaţia pensionarilor militari grade inferioare, Asociaţia pensionarilor C.F.R., Soc. notarilor din judeţ, Sindicatul morarilor.
Edilitate. Uzina electrică, apaduct, canalizare, pavagii cu granit, macadam şi piatră de râu.
Sănătate publică. Spitalul “Drăghici”, Spitalul izraelit, Dispensarul comunal, Dispensar judeţean, Dispensarul Asociaţiei cercului de gospodine.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări Sociale, Soc. « Crucea Roşie », Oficiu I.O.V., Soc. ortodoxă a femeilor române, Asociaţia cercului de gospodine, 2 soc.
de ajutor reciproc, 2 cantine şcolare, Căminul Corpului didactic, Căminul de ucenici.